Val de depresii şi atacuri de panică printre copii. Mărturii tulburătoare ale părinţilor: "Stătea închisă în cameră, în pat, pe întuneric"

Pandemia ne-a transformat adolsecenţii în tineri cu depresii, anxietăţi şi atacuri de panică. Mulţi nu îşi mai doresc să se întoarcă la şcoală. Medicii spun că, după un an de stat în faţa calculatorului, fără prieteni şi fără alte relaţii sociale, elevii au tot mai des gânduri de suicid. Iată mărturiile în exclusivitate la Observator.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

"Am mers la doamna doctor psihiatru de la Spitalul Obregia unde este plin, plin de adolescenţi, şi în urma unor chestionare aplicate, rezultatele au fost că este într-o depresie profundă", a declarat un părinte. 

Această mamă caută disperată soluţii pentru copilul ei de liceu. A abandonat şcoala atât fizic, cât şi online şi este pe punctul de a îngheţa anul.

"După vreo două săptâmâni, a intrat online, cu camera cu microfon, uşor-uşor a început fără microfon fără cameră şi deloc. Nu mai voia şcoală online. Se uita la seriale, doar atât făcea. Ieşea din dormitor, mânca în dormitor, în pat, toate se întâmplau acolo, în întuneric, cu draperii trase, lipsă de aer, fără nimic", mai spune mama. 

Creştere alarmantă în rândul tinerilor

Nu ştie de la ce a început totul, dar medicii spun că recunosc deja un tipar la copiii de 14-16 ani. Din toamnă şi până acum, tulburările emoţionale în rândul adolescenţilor au cunoscut o creştere alarmantă.

"Când adolescentul stă izolat în cameră, refuza să mai comunice este foarte iritabil este nervos sau plânge mult, când îşi provoacă leziuni prin tăiere şi prin alte mijloace, şi părintele descoperă, este cerut ajutorul de specialitate. Reîntoarcerea la şcoală a venit cu o presiune şi din partea părinţilor şi din partea cadrelor didactice", a declarat Anghel Cristina, medic psihiatru.

Presiunea şi frica de a nu mai face faţă aşteptărilor. "Sunt unii care s-au întors, dar cu frica de ce urmează, de aşteptărilor profesorilor, de aşteptărilor părinţilor teama că li se va strica media, şi suni şi unii care, şi această categorie este în creştere, care nu mai vor să vină la şcoală", spune Ionela Neagoe, director de liceu.

Pentru că de la depresie la suicid este doar un pas, este foarte important ca părinţii şi profesorii să observe din timp semnele unor tulburări emoţionale. Şi mai ales, cum să reacţioneze corect. În şcoli, acest lucru este aproape imposibil. 

Momentan, în şcolile din România există mai puţin de 2500 de consilieri şcolari la o populaţie de aproape 3 milioane de elevi. Teoretic, un consilier şcolar ar trebui să se ocupe de 800 de elevi. Foarte mult...dar noi nu avem nici măcar atât. Acum un consiler şcolar are în grijă peste 1200 de copii.

"Soluţia corectă către care trebuie să mergem trebuie să fie un consilier la mai puţin de 500 de elevi. Acel consilier să stea în şcoală, să cunoască elevii, profesorii, părintii. Este cu siguranţă o prioritate şi o promisiune!"