Venus din Drăguşeni

Suntem obişnuiţi cu standardele imposibile ale frumuseţii stabilite de industria modei. Femeia perfectă trebuie să aibă musai măsuri 90-60-90, să fie suplă, să fie înaltă, să fie graţioasă. Cel puţin de vreo trei decenii încoace.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Dar, dacă am putea să ne întrebăm strămoşii ce părere au despre acest lucru, ne-ar râde în faţă. În urmă cu milenii, femeia frumoasă trebuia să aibă o singură calitate: să fie cât mai voluptoasă. Nu, nu inventăm nimic. Avem dovezi. Istorice. Idolii feminini din Neolitic.

Una dintre cele mai faimoase statuete de acest fel s-a născut chiar pe aceste meleaguri. În urmă cu vreo şase milenii şi jumătate.

A fost botezată Venus. Pentru că, asemeni tizei sale din Grecia, era elementul central al unui cult al fertilităţii. Şi, în ciuda trecerii anilor, a rămas în centrul atenţiei.

Cu alte cuvinte, strănii au stat la coadă să vadă o pagină importantă a istoriei noastre, dar şi a celei universale. Venus de Drăguşeni este considerată o senzaţie în toată lumea.

Peste tot, mai puţin în România. Fie că ne convine sau nu situaţia, puţini dintre noi au auzit de comoara istorică din Botoşani. Cum am putea schimba această stare de fapt? Evident, cu bani. De fapt, cu foarte mulţi bani.

Dar, cum bugetul pentru Cultură este infim, Venus are toate şansele să rămână o ilustră necunoscută pentru o mare parte dintre români