SONDAJ. A crescut încrederea românilor în NATO, UE și SUA. Biden e liderul cu cea mai mare încredere în timp ce Putin a câștigat tinerii datorită platformei Tik Tok

Încrederea românilor în NATO, în Uniunea Europeană, în Germania și SUA a crescut față de alți ani, iar 70,3% dintre cei intervievați cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, conform unui sondaj INSCOP realizat în luna ianuarie.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Sondajul INSCOP "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false" este împărțit în șapte capitole, primele două fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali.

Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României

Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația "Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe", în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021).

Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021).

În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021).

24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emmanuel Macron.

În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). În cazul acestuia, se pare că și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok.

19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Viktor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).

Sondajul, intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false", s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.