Ziduri medievale, umbrite de clădiri moderne în Cluj-Napoca (Video)

România ar putea trăi bine-merci doar din turism. Peisaje avem, istorie avem, partea proastă este că nu avem bunăvoinţă. Altfel ar fi fost imposibil ca în Cluj-Napoca, de exemplu, să răsară clădiri de birouri şi hoteluri fix lângă zidurile cetăţii medievale.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

România ar putea trăi bine-merci doar din turism. Peisaje avem, istorie avem, partea proastă este că nu avem bunăvoinţă. Altfel ar fi fost imposibil ca în Cluj-Napoca, de exemplu, să răsară clădiri de birouri şi hoteluri fix lângă zidurile cetăţii medievale. Arheologii sunt disperaţi pentru că nu ne pot salva istoria şi arată cu degetul spre edilii locali, care dau undă verde acestor construcţii, fără să ţină cont de importanţa majoră a siturilor.

Pe strada Virgil Fulicea e şantier în toată regula. O clădire de birouri va fi înălţată fix lângă un zid medieval. Un vestigiu arheologic important, ţinut însă departe de ochii turiştilor.

Ca să ridice clădirea, dezvoltatorul a avut nevoie, fireşte, de avize. Pe care le-a primit. deşi cercetările arheologice au scos la lumină o descoperire de o însemnătate deosebită. Şi s-a cerut modificarea proiectului de construcţie.

George Cupcea - Directorul general adjunct al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca: Cea mai importanta descoperire a fost faptul ca incinta medievala sta pe incinta orasului roman Napoca. Proiectantul si beneficiarul si-au modificat proiectul, dar nu esential. Cladirea ramane lipita de incinta medievala si de cea romana.

Iar pe strada Avram Iancu s-a aprobat construirea unui hotel, tot lângă un monumnet istoric. Cu alte cuvinte, o altă comoară a oraşului umbrită de. ziduri moderne. În ciuda insistenţelor venite din partea arheologilor.

Sorin Cociş - cercetator: S-a cercetat fortificatia medievala, formata din zid, berma si santul de 22 de metri. In mijlocul acestui sant a aparut un canal care drena terenul construit la sfarsitul secolului 18 de catre austrieci. Statul roman, daca voia ca aceste monumente sa fie libere, sa fie complet vizitabile, trebuia sa cumpere aceste terenuri.

Pe de alt parte, Primăria spune că a fost nevoită să aprobe lucrările de construcţie.

Iulia Perșa- șef birou mass media Primaria Cluj Napoca: Din moment ce specialistii in domeniu, precum Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, si-au dat acordul, avizul in acest caz, noi am eliberat doar autorizatia de construire.

Specialiştii spun că orice monument istoric aduce un plus de valoare pentru turism. Iar autorităţile ar trebui să fie mai chibzuite când acordă autorizaţiile de construire în zone unde există vestigii arheologice.