Părinţii, "principalii actori" din spatele unei cariere în sport: "70 de mii de euro pe an. Sistemul naţional nu susţine înalta performanţă"
Iannis Hagi, Simona Halep, David Popovici - trei idoli pentru generaţii, trei campioni care au ajuns unde sunt prin propriile eforturi şi prin sacrificiile părinţilor. Că sportul e sănătate curată ştim cu toţii. Că te îmbolnăveşti când afli cât costă performanţa - o descoperă doar cei care au copii talentaţi.
De Mădălina Iacob la 13.08.2022, 20:21- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
Sportul nu e gratis, aşa că părinţii sunt nevoiţi să plătească tot: cursuri, antrenori, echipamente, până şi deplasări şi cantonamente. Statul român nu mişcă un deget pentru a-i ajuta, apoi ne plângem că nu avem bază de recrutare şi nu mai facem performanţă.
Tudor e legitimat la un club din Bucureşti şi visează să joace pentru Barcelona. A început fotbalul de gura părinţilor când avea doar 5 ani şi nu a fost chiar dragoste la prima vedere.
Tudor, elev la “Ştiinta Bucureşti Politehnica”: „Mi-a plăcut mult de Messi şi aş vrea să îi calc pe urme. Îmi place că joc pe postul de mijlocaş central şi îmi place să şutez foarte mult. Era greu, iniţial când mergeam la antrenamente nu eram serios, făceam turnuleţe din granule şi nu ascultam indicaţiile antrenorului. Acum sunt serios, vin la antrenamente în fiecare zi şi ascult tot ce zice domnul antrenor!”
E în cantonament la Ştiinţa Bucureşti şi are zilnic două antrenamente în echipa de performanţă. La fel şi Matei.
- Record mondial: David Popovici a luat aurul la 100 metri liber, la Campionatul European de Natație
- (P) Kaufland România susține turneele din seria Wheelchair Tennis Open, organizate la Pitești și București
- Schimbarea din educaţie care i-ar putea priva pe copii de şansa la performanţă. Unii profesori lansează...
Matei, elev la „Ştiinţa Bucureşti Politehnica”: „A fost dorinţa mea, când eram mai mic mă plimbam cu bunica în parc, îi vedeam pe copiii mai mari cum se joacă şi aşa am vrut şi eu să joc. Îţi sacrifici timpul de somn, timpul cu prietenii. Dar merită.”
Sacrificii fac, în primul rând, părinţii viitorilor fotbalişti profesionişti
Cristian Nădrag, părinte: „Pentru părinţii de clasă medie socială, sunt costuri destul de mari pentru a ţine un copil în mediul fotbalistic. Un copil trebuie să vină la fotbal în jur de 5 ani jumătate, să înceapă, după care va parcurge o iniţiere, juniorat. Echipamente, ghete de fotbal, timp pierdut, benzina către meciuri, undeva la 2.000-2.500 de lei pe an, poate şi mai bine. Nu am întâlnit nicăieri gratuitate, de când am început, de 6 ani cu copilul meu, am plătit tot peste tot.”
Alimentaţia corespunzătoare trebuie şi ea adăugată pe listă. Plus că părinţii trebuie să îşi facă timp să îi ducă la antrenament şi să îi întoarcă acasă.
Valentin Brezeanu, coordonator Centrul de Copii Ştiinţa Bucureşti: „La noi, costul lunar pentru un părinte este 300 de lei. Avem grupe din 2010, 12 ani, până la grupele de iniţiere, 2016, 4,5 ani. Sunt profesionişti care lucrează cu ei, antrenor, psiholog, preparator fizic, nutriţionist.”
Înotul este cu siguranţă vedeta verii printre sporturile pentru copii. În funcţie de numărul de ore petrecute în bazin, costurile ajung şi la opt sute de lei lunar, chiar dublu dacă vorbim de cursuri predate de un antrenor personal.
Simona Savastiţa, instructor înot: “Copiii pot începe de la 6-8 luni. Ei vin în jurul vârstei de 3,4 ani până la adulţi, avem inclusiv membri care au vârsta de peste 30, 40 de ani. Ei vin aici mai întâi ca să înveţe să înoate corect, iar apoi dacă au înclinaţii către performanţă, noi îi direcţionăm şi îi pregătim şi pentru competiţii.”
Drumul spre performanţă nu e deloc ieftin
O ştiu cel mai bine părinţii copiilor care joacă tenis de performanţă. Competiţiile internaţionale sunt aproape imposibil de atins fără un sponsor.
George Mărghescu, instructor de tenis: “Din păcate, sistemul nostru naţional nu susţine foarte mult înalta performanţă în tenis şi atunci parintele este principalul actor care îsi va ghida copilul.
Pe lângă lecţiile de tenis, se adaugă antrenamentele fizice, pregătirea psihologică este greu de cuantificat. Deplasările interne şi internationale... S-au făcut tot felul de calcule: 50 de mii de euro pe an. 70 de mii de euro pe an.”
Cursurile de iniţiere sunt ceva mai ieftine. Costă cel mult 600 de lei pe lună
George Mărghescu, instructor de tenis: “Este important copiii să îşi dorească sa facă mişcare. Noi facem cursurile de iniţiere. Aşteptăm copiii de la 5, 6 anişori, avem un program internaţional pe care îl implementăm în clubul nostru. Terenul se începe cu minitenis, cu mingi roşii, mai dezumflate, încât să nu se sperie.”
Copil: “Îmi place tenisul pentru ca te poti juca cu prietenii.”
Copil: “Am vazut multă lume să joace tenis, când eram mic nu îmi plăcea, acum îmi place mult.”
Ministerul Sportului are şi el un program de iniţiere pentru copii în mai multe discipline sportive. Elevii pot descoperi de la karate, scrimă, gimnastică, baschet sau handbal şi până la ciclism, kaiac-canoe sau patinaj artistic. Esenţial este doar ca cei mici să înţeleagă importanţa unei vieţi active şi sănătoase. Programul ministerului este gratuit, dar el funcţionează doar în timpul vacanţelor şcolare.