Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, acuzat de „complicitate şi manipulare” în ancheta despre dopajul de la Federația Internațională
Nicu Vlad, preşedintele FR Haltere şi vicepreşedinte al IWF şi ungurul Tamas Ajan, fostul şef al Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), au fost acuzaţi de "complicitate şi manipulare" în ceea ce priveşte infracţiuni de dopaj, după o anchetă a Agenţiei Internaţionale de Testare (ITA).
De Ana Maria Ghiarasim la 24.06.2021, 14:40Un al treilea oficial, şeful confederaţiei europene, turcul Hasan Akkus, a fost acuzat doar de "manipulare”, a precizat ITA.
ITA, o organizaţie independentă care implementează programe antidoping pentru federaţiile internaţionale, a preluat programul de dopaj IWF înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Acuzaţiile, detaliate joi, într-un raport ITA declanşat de un documentar TV de denunţare, difuzat de postul ARD din Germania, anul trecut, se referă la aproape 150 de cazuri de dopaj "nerezolvate" în perioada 2009-2019, scrie news.ro.
Scandal uriaș de dopaj în rândul sportivilor de la haltere
"ITA a fost împiedicată de profunzimea şi amploarea lipsei de acţiune din ultimii ani a IWF, care a dus la 29 de încălcări nesancţionate ale codului antidoping, acestea fiind imposibil de urmărit din cauza statutului de limitare şi/sau distrugere a probelor", a susţinut ITA.
- Kehinde Fatai, Takayuki Seto şi Alexandru Ioniţă, fotbaliştii de la Astra Giurgiu acuzaţi de dopaj, şi-au aflat...
- Loredana Toma a câştigat trei medalii de aur la Campionatele Europene de haltere de la Moscova
- Jocurile Olimpice Tokyo 2020 - reguli pentru susţinerea favoriţilor. "Oamenii pot simţi bucurie în inimile lor"
"Motivele pentru care aceste cazuri au fost neprocesate şi/sau nesancţionate au variat de la slaba supraveghere administrativă, păstrarea necorespunzătoare a evidenţei, procesele organizaţionale haotice sau erorile jurisdicţionale - la un capăt al spectrului - la indiferenţă, neglijenţă absolută, complicitate sau - în cel mai rău caz - acoperiri flagrante şi intenţionate", a adăugat organizaţia.
IWF, subliniind că a considerat problemele ca fiind "istorice", a afirmat că este "pe deplin angajată" să pună în aplicare sancţiuni impuse foştilor sau actualilor oficiali de către ITA.
"Sunt îngrozit de ceea ce se afirmă, că a fost o trădare completă a sportului halterelor şi a halterofililor de către cei cărora le-a fost încredinţată conducerea sportului. Pentru toţi acei sportivi cărora le-a fost înşelată oportunitatea de a concura corect, aş dori să ofer scuze fără rezerve din partea IWF", a declarat preşedintele IWF, Dr. Michael Irani.
Agenţia Mondială Antidoping, care a cooperat cu ITA în anchetă, a salutat publicarea raportului.
"WADA este foarte deranjată de ceea ce a fost dezvăluit şi va continua să lucreze în strânsă colaborare cu ITA şi cu alţii, inclusiv cu instituţiile de aplicare a legii, pentru a ajuta la dezvăluirea întregului adevăr care a fost ascuns de mulţi ani", a declarat preşedintele WADA Witold Banka.
România, printre țările excluse de la competiţia de haltere la Jocurile Olimpice de la Tokyo
România, Thailanda şi Malaezia au fost excluse de la competiţia de haltere la Jocurile Olimpice de la Tokyo din cauza infracţiunilor repetate de dopaj.
În 2017, Comitetul Olimpic Internaţional (COI) a avertizat că halterele trebuie să îşi reformeze procedurile antidoping sau riscă să lipsească Jocurile de la Paris din 2024.
Ajan a renunţat după 20 de ani la funcţia de preşedinte al IWF, anul trecut, iniţial pentru a permite efectuarea unei anchete de către Richard McLaren, care a dezvăluit acoperirea infracţiunilor de dopaj, alegerile trucate şi dispariţia a milioane de dolari. Ajan a negat orice comportament incorect.
Niciun sportiv român la probele de haltere de la JO de la Tokyo
În urma anchetei ITA, România nu va putea alinia niciun sportiv în probele de haltere de la JO de la Tokyo, din cauza numeroaselor cazuri de dopaj înregistrate în ultimii ani. Totodată, preşedintele FR Haltere, Nicu Vlad, fost vicepreşedinte al federaţiei internaţionale, nu va avea voie să fie oficial la competuţia de la Tokyo.
După această decizie, luată de curând, campioana europeană Loredana-Elena Toma pierde şansele mari avute de a obţine la Tokyo o medalie olimpică de aur.
Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române de Haltere şi campion olimpic în 1984, a fost exclus din rolul său de delegat tehnic la Tokyo, rol pe care îl deţinea împreună cu australianul Sam Coffa.
Decizia, anunţată, la 17 iunie, de Agenţia Internaţională de Testare (ITA), a fost luată de Comitetul independent de sancţiuni al federaţiilor membre din cadrul Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), care a interzis deja trei naţiuni la Tokyo, Thailanda, Egipt şi Malaysia.
Întreaga delegaţie de patru sportivi din România, formată din Florin Croitoru (locul 8, la categoria 56 de kilograme), Răzvan Marin (bronz, la categoria 69 de kilograme), Gabriel Sîncrăian şi Roxana Cocoş (argint, la categoria 69 de kilograme), a fost descalificată de la JO din 2012, de la Londra, după ce Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a retestat probele stocate.
România trebuia suspendată timp de un an de către IWF în temeiul "Deciziei de la Tbilisi", care a condus la suspendarea altor nouă naţiuni care au avut, de asemenea, trei sau mai multe rezultate pozitive la retestările CIO de la Beijing 2008 şi Londra 2012.
În schimb, IWF, federaţia internaţională în al cărei comitet executiv se află Nicu Vlad, a transmis problema ITA, care a supravegheat toate procedurile antidoping din octombrie anul trecut.
Loredana Toma, triplă campioană europeană la haltere
După ce China a decis să nu o selecţioneze pe campioana olimpică şi deţinătoarea recordului mondial Deng Wei, care s-a accidentat recent, Toma era mare favorită pentru a câştiga titlul olimpic la categoria 64 de kilograme.
Loredana Toma, 26 de ani, a devenit, la 6 aprilie, triplă campioană europeana la categoria 64 de kilograme si a stabilit un nou record continental, la smuls, la Campionatele Europene de seniori de la Moscova, competitie de calificare la JO de la Tokyo.
Toma a ridicat 114 kilograme la smuls, nou record european, 130 kilograme la aruncat şi 224 kilograme la total.
România poate face recurs la această decizie la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.