Cea mai veche peşteră locuită de om din România ascunde vestigii unice în lume, cu datări de 54 de mii de ani

Nu multă lume ştie că cea mai veche peşteră locuită de om din România este o mică grotă dintr-un sat din Gorj. Cercetătorii au descoperit în Peştera Cioarei vestigii unice în lume, cu datări de 54 de mii de ani. Caverna nu este deschisă turiştilor pentru că autorităţile îşi doresc să o protejeze. Dar ca să pună în valoare această comoară, vor să o scaneze şi să deschidă un muzeu inedit lângă versant. 

• Cum ar arăta o zi într-o Românie de factură legionară în stil Călin Georgescu? Istoricul Cristian Manolachi a explicat pericolele

Marin Cârciumaru și-a dedicat mai bine de 20 de ani să cerceteze Peștera Cioarei, din satul Boroșteni. E motivul pentru care a devenit acum cetățean de onoare al comunei care l-a dat lumii și pe marele Brâncuși. Împreună cu elevi pasionați de arheologie, cercetătorul a scos rând pe rând obiecte de mare valoare din peștera ascunsă în munți. 

Peştera la nivelul apei este la 30 de metri înălţime

Peştera nu poate fi vizitată, e monument istoric, dar autoritățile vor deschide un muzeu la baza versantului și vizitatorii vor putea admira vestigiile descoperite acolo.

"Înseamnă reconstituirea peşterii, scanarea peşterii la nivel 1 la 1, plus alte spaţii care să deservească vizitatorii noştri", spune Cosmin Pigui, primar Peștișani. 

Cercetările au arătat că mica peșteră este cea mai veche din România și aici a fost descoperită una dintre cele mai vechi aşezări din Europa. 

"Sedimentul din Pestera Cioarei este cel mai vechi sediment de peșteră locuită de om din România. Faptul că avem datări carbon 14 dincolo de limitele metodei, adică datări de 54 de mii de ani, de 52 de mii de ani reprezintă un lucru extrem de rar. Depozitul de jos, de la baza peșterii, are vârste de peste 80 de mii de ani", spune Marin Cârciumaru, cercetător. 

La cercetările care s-au întins pe două decenii au participat mulți tineri din sat, dar și un specialist din America.

"Condițiile în care s-a făcut cercetările au fost cu totul speciale. Din cauza lipsei de fonduri, am apelat la copiii intre 12 și 16 ani și să sapi un depozit de peșteră de cinci metri grosime nu e deloc ușor și e o permanentă aventură", spune Marin Cârciumaru, cercetător. 

În grotă, au fost descoperite mai multe obiecte unice în lume, care au intrat în tratatele de paleolitic ale Europei. 

"În primul rând, e vorba de recipientele de preparare a ocrului, care sunt unice în lume. Sunt cele mai vechi recipiente din România și din această parte a Europei. Sunt prima dovadă care a existat la nivelul paleoliticului european că omul de Neanderthal folosea ocrul pentru vopsitul facial și corporal", spune Marin Cârciumaru, cercetător. 

Deocamdată, multe dintre vestigiile scoase din peștera din Gorj sunt expuse în muzeul din Târgoviște.