Muntele Athos - curiozităţi, legendă, mănăstiri. Unde se află şi de ce femeile nu au voie pe Muntele Athos

În fiecare an, tot mai mulţi români şi-au propus, şi mulţi dintre ei chiar au reuşit, să ajungă în pelerinaj la Muntele Athos, astfel că este momentul să aflăm câteva lucruri extrem de interesante despre zona respectivă.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În fiecare an, zeci de milioane de turişti iau cu asalt staţiunile din Grecia. Mulţi dintre ei, însă, profită de ocazie şi ajung în pelerinaj şi pe Muntele Athos, unde doar un număr redus de persoane poate să ajungă.

Muntele Athos este, practic, o regiune autonomă a Greciei unde se regăsesc numeroase lăcaşe de cult, de la mănăstiri şi schituri şi până la o mulţime de chilii călugăreşti ortodoxe.

Legenda Muntelui Athos

Muntele Athos poartă denumirea unui personaj din Grecia Antică. Vorbim despre un gigant trac care s-a luptat cu Poseidon, zeul grec, şi a aruncat un bolovan spre acesta. Se spune că acolo unde a căzut bolovanul respectiv s-a ridicat ceea ce astăzi este cunoscut sub denumirea de Muntele Athos.

Se spunea încă din vremuri de mult apuse că Muntele Athos era cel mai înalt loc de pe pământ deasupra căruia zeii obişnuiau să se adune şi să discute. Dinocrate, arhitectul lui Alexandru cel Mare, a propus ca Muntele Ahtos să fie sculptat după forma patronului său, dar regele macedonean a refuzat.

Unde se află şi cine îl poate vizita 

Muntele Athos este, de fapt, o peninsulă situată în nord-estul Greciei. Cel mai înalt vârf al peninsulei are 2.033 de metri înălţime, Muntele Athos, iar peninsula în sine are o lungime de 60 de kilometri şi o lăţime ce variază între opt şi 12 kilometri.

Muntele Athos poate fi vizitat doar de bărbaţi, prezenţa femeilor fiind interzisă. De asemenea, trebuie precizat că se permite în mod constant doar prezenţa unui număr redus de vizitatori, mai ales dacă aceştia sunt de alte religii.

Cum poţi face un pelerinaj la Muntele Athos şi cât costă 

În principiu, pelerinaje la Muntele Athos pot fi efectuate doar prin intermediul unor agenţii de profil precum Basilica Travel sau Avraam Travel. Vorbim despre pelerinaje care ar putea să coste cel puţin 100 de euro pe zi, pentru că sunt realizate în condiţii speciale.

Pelerinajele includ, în general, transport cu microbuz, taxe de drum, pod, parcări, cazare în condiţii de mănăstire, ghid de specialitate teolog, asistenţă duhovnicească, etc.

Părerile celor care au vizitat Muntele Athos 

Când vine vorba despre impresiile cu care s-au ales pelerinii după vizita la Muntele Athos, părerile sunt oarecum împărţite. Totuşi, cei mai mulţi dintre pelerini sunt încântaţi mai ales de ideea că în zona nu există unităţi clasice de cazare, iar pelerinii au datoria sfânta de a participa la slujbe şi rugăciuni în comun.

De asemenea, trebuie precizat că pentru a intra în Sfântul Munte este nevoie de o invitaţie ce poate fi obţinută de la unul dintre schiturile româneşti din zonă, cu o solicitare prealabilă.

De ce femeile nu au voie pe Muntele Athos 

Una dintre marile dileme ale lumii este de ce nu au voie femeile pe Muntele Athos. Mai bine spus, femeile nu au voie în lăcaşurile de cult de pe Muntele Athos, respectiv în mănăstiri, schituri şi chilii.

Acest lucru s-a stabilit încă din timpuri de mult apuse, considerându-se că aceşti călugări, de pe Muntele Athos, sunt atât de implicaţi în religia lor încât au nevoie să aibă mintea limpede în permanenţă, iar prezenţa unei femei ar putea conduce bărbatul spre păcat.

Mănăstiri de pe Muntele Athos 

Cum spuneam, pe Muntele Athos sunt 20 de mănăstiri, 12 schituri şi numeroase chilii călugăreşti în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi, deşi existau date care arătau că ar fi vorba chiar de peste 1.800 de călugări.

Mănăstirile de pe Muntele Athos sunt Mănăstirea Marea Lavră, Mănăstirea Amalfion, Mănăstirea Vatopedu, Mănăstirea Iviru, Mănăstirea Hilandaru, Mănăstirea Dionisiu, Mănăstirea Cutlumuș, Mănăstirea Pantocrator, Mănăstirea Xiropotamu, Mănăstirea Zografu, Mănăstirea Dochiaru, Mănăstirea Caracalu, Mănăstirea Filoteu, Mănăstirea Simonos Petras, Mănăstirea Sfântul Pavel, Mănăstirea Stavronichita, Mănăstirea Xenofont, Mănăstirea Grigoriu, Mănăstirea Esfigmenu, Mănăstirea Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Constamonitu.

Schitul românesc Prodromu  

Schitul Prodromu este un schit românesc de pe Muntele Athos. Vorbim despre un schit fondat în 1820 şi care poartă hramul "Sfântului Ioan Botezătorul". Întemeierea a fost consfiinţită atât de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, al Moldovei, cât şi de domnitorul Carol I, al României.

Schitul Prodromu se află pe domeniul Mănăstirii Lavra şi a fost ridicat de ieroschimonahul Nifon Ionescu și ucenicul său, ieroschimonahul Nectarie, cu ajutorul în special al unor personalităţi precum Grigorie Ghica, domnitorul Moldovei, Alexandru Ghica, caimacanul Munteniei, sau Sofronie, Mitropolitul Moldovei.

Curiozităţi despre Muntele Athos 

Există numeroase curiozităţi despre Muntele Athos. Dintre acestea amintim că 17 dintre cele 20 de mănăstiri sunt sub suveranitatea grecilor, iar celelalte trei aparţin de frăţiile georgiană, sârbească şi bulgară.

De-a lungul istoriei, o singură femeie a primit permisiunea de a călca pe Muntele Athos. Este vorba despre Elena, împărăteasa medievală a Serbiei şi soţia lui Duşan cel Puternic, intitulat astfel pentru că a fost considerat cel mai puternic conducător sârb din istorie.