Staţiunea Buşteni: Ce să vizitezi în frumosul oraş de pe Valea Prahovei

Bușteni esteun oraş din județul Prahova, format din localitățile componente Bușteni (reședința) și Poiana Țapului. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Brașov și Dâmbovița, în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului.

Scurt istoric al staţiunii montane de pe Valea Prahovei

Primele aşezări în Buşteni iau fiinţă pe Valea Cerbului în jurul anului 1800 şi erau aşezate la întâmplare prin poiene, pe unde era loc mai larg. La începutul secolului XX, în anul 1908 Buşteni şi Poiana Ţapului formează comuna Buşteni cu reşedinţa primăriei la Buşteni.

În anul 1946 Poiana Ţapului a fost declarată staţiune climaterică şi tot în acelaşi an Buşteniul a fost declarat oraţ. În 1950 în decembrie, odată cu împărţirea administrativ-teritorială, Poiana Ţapului a fost trecută în componenţa oraşului Buşteni. La începutul secolului al- XIX -lea prin 1802, când se presupune că s-au stabilit primii locuitori în Buşteni, a avut loc fuga a o mare parte din populaţia Bucureştilor din cauza teroarei răspândită de Pasvantoglu si carjalii lui. 

Locuitorii din Buşteni au avut de suferit in 1848 din partea trupelor ruseşti, iar in 1854 din partea ocupaţiei austriece.

Modernizarea căilor de comunicaţie, sporirea posibilităţilor de găzduire, aduc un mare număr de vilegiaturişti care, în drum spre staţiunile balneare din Ardeal, ajung să cunoască farmecul natural şi calităţile terapeutice ale localităţilor Sinaia şi Buşteni.

Dezvoltarea localităţii Buşteni de la câteva familii în prima jumătate a secolului al XIX-lea până la oraşul de azi se datorează între altele şi îmbunătăţirii mijloacelor de comunicaţie pe această vale a Prahovei. În anul 1846 s-a început dupa porunca lui Bibescu Vodă, construirea şoselei Câmpina – Predeal.

Lucrarile caii ferate Ploiesti – Predeal au fost incepute in 1876 de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla.

Pe fondul general al dezvoltării economice în România, determinat de dobândirea independenţei de stat, în 1882 se întemeiază de către Karl şi Samuel Schiel originari din Râşnov, Fabrica de Hârtie din Buşteni. Fabrica S. C. Schiel producea hârtie şi saci de hârtie lucrând cu 1143 muncitori.

În 1893 Fabrica de Hârtie dispunea de o moara de măcinat lemnul şi o fabrică de cherestea şi beţe de chibrituri de la Şuşai. Odată cu înfiinţarea în 1938 a Căminului Cultural din Buşteni întreagă mişcarea culturală va fi dirijată de acest for.

Ce obiective turistice sunt în Bucegi

• Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele.

Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice în zona stațiunii:

• Casa scriitorului Cezar Petrescu - construită în 1918 (arhitectură tradițională); în prezent aici este amenajat Muzeul Memorial Cezar Petrescu.
• Castelul Cantacuzino (Bușteni) - construit în anul 1910 de către Gheorghe Cantacuzino.
• Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu) și vechimea sa.
• Mănăstirea Caraiman - o mănăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și care este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman.
• Monumentul „Ultima Grenadă” - a fost ridicat în anul 1928 și este dedicat eroului caporal Constantin Mușat.