Viteza mică a trenului, avantaj pentru iubitorii de natură. Turiştii se bucură în tihnă de farmecul unei călătorii între Sinaia și Brașov

Istorii cu regi și cu regine, munți cum alții nu-s, păduri de basm. Sunt câteva dintre motivele pentru care o călătorie între Sinaia și Brașov poate însemna și altceva decât nervi, aglomeraţie şi întârzieri. Dacă alegi să mergi cu trenul, poţi să admiri relaxat peisajele de poveste, în vreme ce mii de şoferi sunt blocaţi în trafic, pe DN1. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

''Trenul Internaţional 473, din direcţia Budapesta Keleti - Sibiu, cu plecare în direcția Câmpina - Ploiești Vest, București Nord are o întârziere de aproximativ 20 de minute. Vă rugăm să ne scuzați pentru disconfortul creat!''

20 de minute întârziere în poate cea mai frumoasă parte a drumului de fier, cât e el de lung, de la Budapesta la București. Anunțul din boxele de pe peronul Gării Sinaia nu mai e pentru nimeni o surpriză. Din fericire, şi minutele curg, parcă, mai repede, când călătorești la doi pași de Castelul Peleș, printre colinele ruginii de la poalele Bucegilor, cu munţii pe fundal. 

Se spune că peroanele de gară au văzut mai multe săruturi sincere decât oficiile de Stare Civilă. Iar Sinaia e una din stațiunile de care pur și simplu nu ai cum să nu te îndrăgostești. Mergem pe urmele "trenului de plăcere" - primul care a circulat pe calea ferată inaugurată la 1879. 

Istorii cu regi și cu regine şi păduri de basm

Lăsăm în urmă frumoasa Sinaia, singura localitate cu două gări regale, staţiune pe harta selectă a oraşelor în care opreşte legendarul Orient Expres. Pe peronul gării Sinaia a fost asasinat, la 1933, prim ministrul I. G. Duca. Tot de aici au plecat, pe ultimul drum spre Curtea de Argeş, Carol Întâi, Ferdinand, şi Regina Maria. Şi tot de aici au luat drumul exilului Carol al Doilea şi, în ianuarie 1948, Regele Mihai I, însoţit de Regina Mamă Elena. Se spune că în salonul de protocol al Gării Regale, Ceauşescu l-ar fi convins pe Gerald Ford să acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate. 

Ne îndreptăm spre Buşteni. Trenul șerpuiește în amonte, pe Prahova, străjuit de abruptul Bucegilor, cu Crucea Eroilor, de pe muntele Caraiman. O feerie de culori și forme de relief se dezvăluie în fața călătorilor.

''Suntem veniți din Brașov și ne place să circulăm pe această rută.

De ce, doamnă?

Datorită frumuseților de aici, muntelui, peisajelor.''

Gara din Buşteni e plină, chiar dacă nu e zi de weekend şi suntem demult intraţi în toamnă. În fața ei, figura împietrită a caporalului Constantin Mușat aruncă "ultima grenadă". Așa se numește statuia eroului din primul război mondial - a fost dezvelită la 1928, în prezența Reginei Maria. Ca şi Crucea de pe Caraiman şi cascada Urlătoarea, nu lipseşte din pozele turiştilor. Nu avem timp de zăbovit, trenul are un orar clar de respectat. 

''Stau din 65 în zona asta, dar admir de fiecare dată peisajele. Superb, superb. Eu am filmat și eu Bucegii și Crucea și la Sinaia, da, e superb.''

''Faptul că văd peisajul, vegetația, natura, pe mine mă încântă foarte mult și efectiv uit de orice problemă.''

Cornelia Tihan este de 35 de ani conductor de tren, pe acest traseu. 

Reporter: Se uită lumea pe geam, face fotografii?

Cornelia Tihan, conductor de tren: De foarte multe ori, mai ales după Predeal, pentru că avem o zonă foarte frumoasă.

Trecem de Azuga și ajungem la Predeal, o gară la înălțime, măcar la propriu. E gara de maximă altitudine, din România - 1040 metri. Și locul în care a fost ridicat şi primul stâlp de electrificare, pentru o linie ferată, în țară. Pe linia 2 - Predeal-Timişul de sus, trecem prin locul din România în care drumul de fier coboară cel mai abrupt: diferenţa de nivel de-a lungul unui kilometru e de peste 33 de metri. Radu Bellu a condus vreme de 7 ani Gara Predeal. Acum este specialist în istorie feroviară. 

Radu Bellu, istoric: Să știți că, pe liniile astea, cu probleme, mai ales pe Predeal, acolo erau  numai mecanici cu o tehnică ... mecanici buni, domnule, cei mai buni din depou.

Ar fi multe de povestit, dar încă şi mai multe de văzut. La sud de Pasul Predeal, calea ferată este proaspăt reabilitată. La nord, însă, spre Brașov, reabilitarea a rămas, deocamdată, doar pe hârtie. Viteza deplasare - 43 de kilometri pe oră. O viteză care le place doar iubitorilor de natură: au vreme să se bucure în tihnă de farmecul aparte al locurilor.