Compania IBM anunță că a dezvoltat cel mai mic și mai puternic cip din lume

Toate industriile care folosesc sisteme computerizate au fost afectate de criza cipurilor. O companie mare de peste ocean a făcut un pas important pentru a rezolva problema. 

• Craterul din Slănic Prahova: noi evacuări după ce strada s-a surpat misterios. DETALII la Obsevator 19:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Recent, compania americană IBM a anunţat că a făcut un pas important în tehnologia procesoarelor de computere. A realizat în laborator o arhitectură a unui cip de doar 2 nm, cu 50 de milioane de tranzistori. 

De ce este importantă această evoluție tehnologică? Pentru că noua arhitectură va da posibilitatea producatorilor de procesoare să livreze cu 45% mai multă performanţă cu aceeași putere de pe cip-urile actuale de 7nm, sau aceeași performanţă, dar folosind cu 75% mai puţină energie. Mai simplu spus, un smartphone actual cu un astfel de cip ar avea nevoie sa fie încărcat o dată la 4 zile, în loc sa îl încărcam în fiecare zi.

IBM spune că această tehnologie va aduce beneficii în primul rând computerelor, care vor deveni mai rapide. Dar va avea un impact pozitiv şi în eficienţa energetică a centrelor de date, în explorarea spațiului, în computerele cuantice şi în comunicaţiile 5 şi 6G. Această veste bună din perspectiva evoluției tehnologice vine în contextul unei crize mondiale a cip-urilor, criza generată de creșterea bruscă a cererii și de pandemia din ultimul an. 

Toate industriile care folosesc sisteme computerizate au fost afectate de criza de semiconductori Lovit din plin de acest deficit a fost însă sectorul auto, care ar putea pierde peste 100 de miliarde de dolari şi producţia a 4 milioane de vehicule. 

Când pandemia a închis mai multe fabrici în martie anul trecut, producătorii auto au anticipat o scădere a cererii pentru maşini, aşa că s-au văzut nevoiţi să îşi anuleze comenzile pentru cipuri, ceea ce nu se mai întâmplase până atunci. 

În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea în acasă. Vânzările de laptopuri, telefoane şi console de jocuri video au fost peste aşteptări. 

Asta i-a determinat pe marii furnizori de cipuri să se concentreze mai degrabă pe astfel de produse, şi să renunţe la cipurile pentru autoturisme pe care nu le-ar mai fi putut vinde. Drept urmare, vânzările au crescut până aproape de 450 de miliarde de dolari anul trecut, ceea ce arată de fapt o industrie care funcţionează aproape de capacitatea maximă. 

Între timp, fabricile auto s-au redeschis, producţia a revenit la normal, iar furnizorii de cipuri s-au trezit că cererea este mult prea mare pentru capacitatea lor de producţie. Acum industria auto trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice. Asta în condiţiile în care se estimează că abia peste un an, sau chiar doi, stocurile vor reveni la un nivel suficient pentru ca producția să nu mai fie îngreunată. 

În prezent, cei mai mari producători de cipuri sunt americanii de la Intel, sud-coreenii de la Samsung şi chinezii de la TSMC. Sunt considerate companiile care dau tonul în industrie, aşa că promit să rezolve criza cipurilor prin deschiderea de noi fabrici şi investiţii în sporirea capacităţii de producţie. 

Evoluţia tehnologiei, în general, a creat o cerere din ce în ce mai mare de cip-uri. Dacă luam doar exemplul automobilelor care au tot mai multe sisteme electronice care necesita cip-uri, deja începem sa înțelegem mai bine creșterea cererii. Plus că se estimează că până în 2030 sistemele electronice vor avea o pondere de 45% din prețul unei mașini noi. 

În prezent, producţia anuală de cip-uri este de 1000 de miliarde de bucăți. Adică 128 de cip-uri pentru fiecare om de pe planeta. Se poate spune aşadar că cip-urile sunt în economia digitala de azi ce era petrolul în economia secolului 20.