Avalanşele, anunţate de meteorologii de la Bâlea Lac. Ce provocări şi pericole întâmpină oamenii din vârful muntelui

Dacă pentru mulţi dintre noi zăpada e bucurie şi distracţie, pentru meteorologi e obiectul muncii. Cocoţaţi în vârf de munte, la peste 2.000de metri altitudine, meteorologii îşi petrec jumătate de an într-un climat pe care nu mulţi dintre noi l-ar putea tolera. Vremea se poate schimba de la o secundă la alta, iar orice detaliu pe care îl transmit ei poate salva vieţi. 

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

La Bâlea Lac, vremea e mereu capricioasă în această perioadă. Trei zile din cinci este ceaţă, iar deseori viscolul formează troiene care înghit totul în cale. E cu atât mai greu pentru meteorologi să stabilească grosimea reală a stratului de zăpadă. 

În muntii Făgăraş şi Godeanu, riscul de avalanşe e mare, aşa că meteorologii trebuie să fie atenţi la orice detaliu. Tipul norilor, al precipitaţiilor, grosimea stratului de zăpadă, toate aceste date sunt introduse în sistem ca să ajungă apoi la centrul meteorologic Transilvania Sud. De aici pleacă apoi avertizările transmise turiştilor. 

Staţia meteorologică de la Bâlea Lac, deschisă după tragedia din 1977

"În momentul în care ei au prognoza avalanşelor, trec pe la noi si noi le spunem unde pot schia, unde este în regulă, unde este safe, nu mai riscă atât de mult", a spus meteorologul Alain Balau. 

Însă pe cât de frumoasă e meseria care-i ţine pe meteorologi în vârf de munte, pe atât de plină de provocări şi pericole. "Bate vântul, ai tendinţa tot timpul să pui capul într-o parte să îţi fereşti urechea de vânt şi atunci te învârţi in cerc. Ceea ce se întamplă în general celor care se rătăcesc pe munte în condiţii de ceaţă si vânt", a mai spus Alain Balau. 

Staţia meteorologică de la Bâlea Lac a fost deschisă la un an dupa cea mai mare tragedie montană din România.  În 1977, 23 de elevi şi profesori de la liceul german din Sibiu au pierit într-o avalanşă.