Vara anului 2023 a fost cea mai călduroasă din ultimii 2.000 de ani - Studiu

Anul 2023, cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, a mai doborât un record: oamenii de ştiinţă au reuşit să stabilească faptul că vara din emisfera nordică a fost cea mai călduroasă din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi, relatează AFP.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

"2023 a fost cea mai caldă vară din emisfera nordică extratropicală din ultimii 2.000 de ani", scriu, în revista Nature, autorii care au reconstituit temperaturile din trecut pentru lunile iunie-august. "Nu ar trebui să fim surprinşi", a declarat pentru AFP Jan Esper, profesor de climatologie la Universitatea Gutenberg din Mainz, Germania, şi autorul principal al studiului. "Pentru mine, aceasta este doar o continuare a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră", odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili începând cu era industrială, a subliniat el.

Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit date furnizate de inelele copacilor pentru a estima temperaturile înainte ca acestea să fie înregistrate de instrumente de măsură, adică înainte de anul 1850 şi până în anul 1 d.Hr.

Analizând inelele arborilor - inelele concentrice care se formează în trunchiul transversal al unui copac de-a lungul timpului - este posibil să se reconstituie cu precizie condiţiile climatice din trecut, cu ajutorul unei discipline cunoscute sub numele de dendrocronologie.

Studiul arată că vara anului 2023 a fost cu cel puţin o jumătate de grad Celsius mai caldă decât vara anului 246, cea mai caldă din această perioadă de înainte de înregistrările instrumentale. Această valoare ia în considerare o anumită marjă de incertitudine pentru datele din trecut. Fără această marjă, vara anului 2023 ar fi fost chiar cu 1,19°C mai caldă decât vara anului 246.

Diferenţa faţă de trecut se măreşte şi mai mult atunci când sunt luaţi în considerare cei mai reci ani, subliniind caracterul excepţional al încălzirii recente. De exemplu, vara anului 2023 a fost cu aproape 4°C mai caldă decât vara anului 536, când temperaturile au scăzut mult din cauza unei erupţii vulcanice.

Căldură mortală

Verile mai călduroase au consecinţe şi asupra sănătăţii: într-un alt studiu publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta de peste 69 de ani vor fi expuse la zile de căldură extremă, periculoase pentru sănătatea lor, până în 2050.

În prezent, 14% dintre persoanele în vârstă sunt expuse la zile în care termometrul depăşeşte 37,5°C, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Potrivit studiului, se aşteaptă ca această proporţie să crească la 23% până în 2050.

"Diferite ţări din întreaga lume se confruntă cu probleme similare", a declarat pentru AFP Giacomo Falchetta, autorul principal al studiului, de la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice din Veneţia. "Dar nivelurile de pregătire şi capacitatea oamenilor şi a societăţii de a se adapta sunt diferite", notează el.

Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid, se va confrunta cu o schimbare mai brutală, chiar dacă guvernele de aici au pus în aplicare măsuri de sprijinire a populaţiei în timpul valurilor de căldură în majoritatea ţărilor.

Între timp, unele părţi din Africa şi Asia sunt deja obişnuite cu temperaturi extreme, dar nu dispun de resursele - apă potabilă sau sisteme de sănătate - pentru a-i ajuta pe cei mai în vârstă. În timp ce mijlocul secolului poate părea încă departe, Giacomo Falchetta subliniază că unele dintre persoanele care vor fi vulnerabile la căldură în acel moment au astăzi în jur de 40 de ani.

Deşi este imposibil de prevenit îmbătrânirea populaţiei, lumea poate reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea petrolului, a gazului şi a cărbunelui până în 2050. "Acest lucru poate reduce, într-o anumită măsură, expunerea la căldura care se va resimţi", insistă cercetătorul.