Facturile la energie, mai scumpe pentru bucureșteni. Capitala, pe primul loc într-un clasament european

• Cum stă Bucureștiul
• Unde sunt cele mai scumpe gaze naturale
• Cu cât s-au scumpit curentul și gazele în Europa
• Prețurile gazelor cresc pe fondul războiului din Iran
• Europa intră în iarnă cu rezerve mai mici de gaze

Datele apar într-o analiză Euronews Business, care compară prețurile la energie din capitalele europene și evoluția acestora în perioada februarie - septembrie 2026, înainte de venirea sezonului rece.

Cum stă Bucureștiul

În clasamentul care ține cont de puterea de cumpărare, Bucureștiul se află pe primul loc în Europa la prețul energiei electrice, cu un indice de 55,1. Acest indicator ia în calcul diferențele dintre costul vieții din fiecare țară și arată cât de scumpă este energia în raport cu posibilitățile financiare ale populației. La polul opus se află Oslo, unde indicele este de 11,5.

Clasamentul arată diferit atunci când prețurile sunt comparate direct, în euro. La începutul lunii septembrie, un kilowatt-oră de energie electrică pentru consumatorii casnici costa 41,3 eurocenți în Bruxelles, cel mai mare tarif dintre capitalele analizate. Urmau Berlin, cu 39,6 eurocenți, Dublin, cu 38,7 eurocenți, Berna, cu 38,6 eurocenți, și Londra, cu 38,3 eurocenți. Media capitalelor din Uniunea Europeană era de 27,2 eurocenți pe kilowatt-oră.

Cele mai mici prețuri erau înregistrate în Kiev, unde un kilowatt-oră costa 8,4 eurocenți, urmat de Budapesta, Podgorica, Belgrad și Valletta.

Unde sunt cele mai scumpe gaze naturale

În cazul gazelor naturale, Stockholm înregistrează cel mai mare preț dintre capitalele europene analizate: 34,8 eurocenți pe kilowatt-oră. Pe locul al doilea se află Amsterdam, cu 21,2 eurocenți. Media capitalelor din Uniunea Europeană este de 11,9 eurocenți pe kilowatt-oră. La polul opus se află Kiev, unde gazele costă 1,5 eurocenți pe kilowatt-oră.

Și în acest caz, clasamentul se schimbă atunci când sunt luate în calcul diferențele de putere de cumpărare. Stockholm rămâne cel mai scump oraș, în timp ce Budapesta are cel mai mic preț raportat la acest indicator.

Bucureștiul se află într-o situație diferită: energia electrică este foarte scumpă în raport cu puterea de cumpărare, în timp ce gazele au un cost relativ mai redus față de alte capitale.

Cu cât s-au scumpit curentul și gazele în Europa

Între februarie și septembrie 2026, prețul gazelor pentru consumatorii casnici a crescut, în medie, cu 12% în capitalele Uniunii Europene. În cazul energiei electrice, creșterea medie a fost de 4,2%. Cele mai mari scumpiri la curent au fost înregistrate la Lisabona, unde prețul a crescut cu 22%. Au urmat Amsterdam, cu 17,3%, Madrid, cu 15,1%, și Roma, cu 14,9%. În schimb, prețurile au scăzut în Luxemburg, cu 15,3%, Tallinn, cu 7,9%, și Helsinki, cu 7,1%.

La gaze, cea mai mare creștere a fost înregistrată la Tallinn, unde prețul a urcat cu 59,2%, de la 7,8 la 12,4 eurocenți pe kilowatt-oră. Scumpiri de peste 20% au fost raportate și în Bruxelles, Atena, Berna, Londra, Riga, Viena, Paris și Berlin.

Prețurile gazelor cresc pe fondul războiului din Iran

Gazele naturale s-au scumpit puternic pe piețele europene. Marți, prețul de referință al gazelor tranzacționate pe piața olandeză TTF a ajuns la 87,20 euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani. Înainte de războiul din Iran, prețul era de aproximativ 32 de euro.

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, o rută importantă pentru piața energetică mondială. Prin această strâmtoare trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat transportat la nivel mondial.

Scumpirile s-au văzut deja la pompă. În Uniunea Europeană, prețul motorinei a crescut în medie cu 35% între 23 februarie și 5 octombrie 2026, iar cel al benzinei, cu 23%, potrivit datelor Comisiei Europene.

Facturile la gaze și electricitate nu cresc însă întotdeauna imediat ce se scumpesc energia și gazele pe piețele internaționale. Contractele cu preț fix și măsurile de sprijin oferite de autorități pot întârzia sau reduce efectul asupra consumatorilor.

Europa intră în iarnă cu rezerve mai mici de gaze

La 3 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 72,4%. Este cel mai redus nivel înregistrat la această dată de când au început măsurătorile, în 2011, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA).

Institutul avertizează că rezervele mai mici ar putea pune Europa în dificultate dacă temperaturile scad puternic spre sfârșitul iernii.

Pentru populație, costurile din lunile următoare vor depinde de tarifele din contracte și de consumul de energie pentru încălzire. Dacă iarna va fi geroasă, gospodăriile ar putea avea nevoie de mai mult gaz și curent, ceea ce ar putea duce la facturi mai mari. În plus, creșterea prețurilor de pe piețele internaționale s-ar putea reflecta treptat și în costurile suportate de consumatori.