Freedom House: "România e o ţară cu afaceri care operează în economia gri"

România este o ţară liberă în ansamblu, cu o presă relativ liberă, însă o mare parte dintre afaceri operează în aşa-numita economie gri, arată raportul Freedom House pentru anul 2016. Ţara noastră a primit scorul de ansamblu 83, din 100 posibil.

DREPTURI POLITICE ŞI LIBERTĂŢI CIVILE

La capitolul drepturi politice, România a obţinut scorul 34 din totalul de 40, iar la libertatea proceselor electorale, scorul 11, în condiţiile în care maximum posibil era 12.

Freedom House notează că alegerile, din 1991 încoace, au fost în general libere şi corecte. De altfel, observatorii internaţionali au evaluat pozitiv scrutinul legislativ din 2012.

În ceea ce priveşte pluralismul şi participarea politică, România a obţinut 14 puncte din 16 posibile. Sistemul multipartit din ţară  include o competiţie sănătoasă între blocuri rivale. Din 2012 până în 2016, nicio forţă nu a putut să domine atât Executivul, cât şi Legislativul, deşi lipsa de forţă şi coordonare a opoziţiei au consolidate, adesea, coaliţia de la putere, notează autorii raportului.

Unele partide prezintă o consistenţă ideologică redusă şi tind că caute coaliţii care promovează interesele personale sau de afaceri ale liderilor lor, atrage atenţia Freedom House.

Organizaţia aminteşte că în decembrie 2014, atunci când Cabinetul a emis o ordonanţă de urgenţă ce a permis migraţia politică la nivel local, 1.500 de membri de partid au migrat, de regulă pentru avantaje personale sau politice.

În ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului, România a obţinut scorul 9 din 12.  

Bucureştiul, care a aderat la UE în 2007, a întâmpinat dificultăţi în a îndeplini cererile anticorupţie ale blocului comunitar, pe fondul opoziţiei din partea politicienilor, scrie organizaţia. Cu toate acestea, DNA a fost din ce în ce mai active, iar numărul anchetelor, inculpărilor şi condamnărilor înalţilor oficiali a crescut.

În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie l-a condamnat pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru fraudă electorală comisă la referendumul controversat din 2012 privin suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Într-un efort de a creşte transparenţa, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Confiscate a fost create în decembrie 2015.

LIBERTĂŢI CIVILE

La nivel general, România a obţinut 48 de puncte din totalul de 60 la capitolul libertăţi civile. În ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi credinţă, ţara a primit 14 puncte din totalul de 16.

Deşi Constituţia României apără libertatea de exprimare şi a presei, au loc uneori încălcări ale acesteia.

Mass-media este pluralită, deşi o parte este controlată de oameni de afaceri bogaţi. Între timp, presa de stat este în continuare dependent de bugetul de stat şi vulnerabilă la influenţa politică.

După incendiul de la clubul Colectiv, activişti pentru libertatea presei şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o operaţiune de supraveghere vizând un journalist de investigaţii care a condus o echipă care a publicat materiale despre incident.

Libertatea religioasă este respectată în general în ţară, dar Biserica Ortodoxă rămâne dominant şi puternică din punct de vedere politic, atrage atenţia raportul.

Deşi au fost făcute progrese semnificative în susţinerea minorităţilor religioase, Guvernul român nu a asigurat încă restituirea complete a proprietăţilor religioase confiscate de fostele regimuri fascist şi comunist, scrie Freedom House.

Minorităţile religioase se plâng de discriminare din partea unor oficiali locali şi de ostilitate din partea preoţilor ortodocşi.

ONG-ul afirmă că sistemul de educaţie din ţară este slăbit corupţia răspândită şi de puterea tot mai mare a oficialilor locali şi guvernamentali, în special în ceea ce priveşte desemnarea şi aprobarea directorilor instituţiilor de învăţământ.

Deşi discuţiile private sunt, în general, nerestricţionate, în 2015, Departamentul american de Stat a notat că autorităţile ar fi monitorizat în mod inadecvat unele comunicaţii online private, subliniată autorii raportului.

La capitolul Drepturi de Asociere şi Organizare, România a obţinut scorul 11 din 12. Constituţia garantează libertatea de adunare şi asociere, iar Guvernul respectă aceste drepturi în practică.

ONG-urile acţionează libere şi au o influenţă tot mai mare, deşi se confruntă cu insuficienţa fondurilor, se bazează adesea pe donator străini şi, uneori, se confruntă cu ostilitate din partea politicienilor.

Un al semnal de alarmă tras de organizaţie este faptul că protecţia sindicală şi a muncii este slabă.

România a obţinut 12 puncte din totalul de 16 în ceea ce priveşte statul de drept, în condiţiile în care tribunalele şi forţele de ordine continuă să sufere de probleme cronice, inclusive corupţie, influenţă politică, lipsă de personal şi alocare ineficientă a resurselor.

Mulţi oficiali şi parlamentari îşi păstrează funcţiile, chiar şi după inculpări sau condamnări, mai scriu autorii raportului.

În ceea ce priveşte condiiţile din închisori, acestea sunt încă inadecvate, dar supraaglomerarea s-a redus în ultimii ani.

În plus, romii, persoanele cu dizabilităţi, membrii minorităţilor sexuale şi persoanele infectate cu HIV sunt discriminaţi în continuare în educaţie, la angajare şi în alte domenii.

La capitolul autonomie personală şi drepturi individuale, autorii raportului dau României 12 puncte din toalul de 16 posibile.

Oamenii care locuiesc în România nu se confruntă, în general, cu restricţii semnificative în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie, nici pe plan intern, nici pe plan extern. Cetăţenii sunt liberi să îşi schimbe domiciliul şi locul de muncă, însă mita poate juca un rol în accesul la studiile superioare.

O mare parte din activitatea de afaceri din România are loc în aşa-numita economie gri şi este expusă la influenţe şi practice infracţionale, scrie în raport. Subdezvoltarea infrastructurii, corupţiei cronice, accesul limitar la fonduri, lipsa de transparenţă şi schimbările frecvente în politica fiscală subminează afacerile.

Constituţia garantează drepturile egale pentru femei şi bărbaţi, însă discriminarea este încă o problem, subliniază Freedom House. Femeile ocupau mai puţin de 12% dintre fotoliile de parlamentar. În plus, femeile sunt plătitce cu circa 8% mai puţin, în medie, decât omologii lor bărbaţi.

O altă  problem semnalată în raport este traficul de persoane. O proporţie importantă dintre bărbaţii şi femeile traficaţi în Europa esunt români, iar cei mai vulnerabili sunt copiii şi femeile din minoritatea romă. 

La nivel mondial, lumea a fost afectată de crize care au alimentat sentimentele xenfobe din ţările democrate, au subminat economiile statelor dependente de vânzarea de resurse natural şi au determinat regimurile autoritare să înăbuşe şi mai strict opoziţia.

Aceste situaţii au dus, pentru al 10-lea an consecutive la declinul libertăţii în lume.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰