Localnicii îl apără pe fondatorul taberei de reeducare de la Vişeul de Sus, arestat pentru că ar fi bătut minori

Programul german de reeducare din munţii Maramureşului a dat naştere unui scandal fără precedent. La Vişeu de Sus, zeci de copii şi de localnici au ieşit în stradă să-i apere pe fondatorul taberei şi pe angajaţii arestaţi pentru tratamente barbare aplicate minorilor. Aşa sunt descrise de către procurorii DIICOT tehnicile folosite ani la rând. Mai mulţi copii ar fi fost legaţi cu funii, înhămaţi la căruţe lângă animale şi izolaţi ca-n închisoare. De cealaltă parte, sunt copiii nemţi care s-au integrat în familiile din România.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Una dintre victime susţine că "eram pedepsit. Bătaia însemna să te prindă foarte tare de după gât, erai imobilizat să nu poţi riposta, lipit de perete sau trântit pe jos şi te obligau să stai aşa până te linişteai".

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

O altă victimă spune că "Primeam de mâncare numai pâine cu slănină sau unsoare şi, la finalul zilei, eram închis singur într-o bujdă, adică o casă părăsită, din care nu aveam voie să ies nici ca să merg la WC".

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

În schimb, o altă victimă a programului spune că "atâta timp cât am stat în România, nu am făcut niciun fel de şcoală".

Totuşi, un profesor de la o şcoală privată spune că "eu vă confirm că veneau la şcoală. Noi avem o şcoală particulară, anume pentru aceşti copii cu cadre specializate".

Sunt două lumi, la Vişeu de Sus. De o parte, copiii din centru care au mărturisit în fata anchetatorilor cum au fost supuşi unor tehnici dure de reeducare.

De cealaltă parte, tinerii care au ajuns în plasament la familii din localitate, după perioada de acomodare în munţi. Cei care susţin că s-au integrat în România se tem că, în urma anchetei penale, vor fi obligaţi să plece din ţară. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Programul de reeducare este conceput de statul german. Iar decizia de a ajunge în România aparţine unor instanţe. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Din banii aceştia, Fundaţia care deţine centrul de reeducare plăteşte inclusiv oameni în grija cărora ajung unii dintre copii. Alţi localnici, care nu au avut copii în plasament, confirmă relele tratamente. 

De rele tratamente îi acuză şi procurorii DIICOT. Cinci angajaţi, printre care Bert Schumann, şeful programului de reeducare, au fost arestaţi. Procurorii vorbesc despre o educaţie prin tortură. 

"Aplicarea unor metode barbare asupra minorilor prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest", legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie", notează procurorii DIICOT.

Tot anchetatorii susţin că Bert Schumann ar fi construit totul în baza unor convingeri educative personale. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

În ultimii 15 ani, peste 30 de copii nemţi au fost integraţi în familii. Unii dintre ai au rămas în România.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Motiv pentru care şi anchetele sociale sunt făcute tot de către oficialii germani. Autorităţile pentru protecţia copilului din România susţin că, în toţi aceşti ani, nu au existat plângeri cu privire la acest centru. În urma anchetei DIICOT se fac verificări la toate nivelurile, în ambele state.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Până la finalizarea cercetărilor, copiii în plasament rămân la aceleaşi familii. Centrul din Vişeu funcţionează în continuare, iar cei care s-au constituit victime în dosar ar putea ajunge în Germania într-un alt loc de reeducare sau chiar la familiile lor. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰