Video Simbolurile iei şi vestei tradiționale româneşti, transpuse în opere de artă inedite de o artistă din Gorj. Daciana a reuşit să depăşească graniţele ţării cu operele sale

Veste schilărești. Sunt celebrele veste purtate până și de parlamentarul gorjean Dincă Schileru în jurul anilor 1800. El a primit un mandat în Parlament. Avea chiar și un atelier unde producea astfel de haine.

Câteva dintre acestea stau la loc de cinste în colecția Dacianei, care a reușit să aducă în contemporan frumusețea lor. Așa au luat naștere adevărate opere de artă. Ceramică pictată cu motive inspirate din veșmintele de odinioară.

A depăşit graniţele cu operele sale

Vezi și

"Vesta aceasta o purtam când eram tare mică și aș vrea să vă arăt cum am luat acest element vegetal de aici și l-am transformat într-un final, într-o horă de fete, în acest obiect de inspirație tradițională", spune Daciana.

Mare parte din colecția Dacianei se învârte în jurul cămășilor populare. Poartă cu mândrie iile cusute de mama sau bunica ei.

"Am în mână o cămașă decorată stelei cu opt colțuri, despre care se spune că era cusută pe cămăși pentru a-ți arăta calea în viață, un fel de GPS al zilelor noastre. Totdeauna putem să purtăm o ie, știm că este cămașa care ne face să fim cele mai frumoase. Eu așa consider. Este cea mai feminină și cea mai frumoasă cămașă. Am tot felul de cămăși. Pe mine port o cămașă cusută de mama mea. Am luat-o pe aceasta pentru că este reinterpretat motivul hora, gândindu-ne, din nou, la unire. Nu mai este o ie tradițională. E o cămașă contemporană de inspirație tradițională", spune Daciana Ungureanu, artist vizual.

Odinioară, cămașa spunea aproape totul despre cea care o purta.

"Este o cămașă de femeie bogată, cusută cu motivul trandafirului. E plină de mărgele. E o cămașă care se purta la sărbători. Ia, cămașa tradițională, era cartea de vizită a femeii care o purta. Roșu era culoarea tinereții, culorile închise pentru femeile mai în vârstă. Firul metalic și paietele pentru femeile bogate", mai spune Daciana. 

Ca să nu se piardă comorile din lada de zestre, Daciana organizează ateliere de creație destinate copiilor, dar își prezintă colecția și peste hotare la diverse târguri de profil. Străinii au fost fascinați, de fiecare dată, de costumele populare românești și de ceramica pictată. Ia cu altiță a căpătat o popularitate și mai mare în întreaga lume după ce a fost adăugată în Patrimoniul UNESCO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰