Video 24 de români morți după ce au căzut de pe trotinetă. Cazul lui Denis, mort la 13 ani, după 3 săptămâni de comă
Urmărește ObservatorNews pe Discover
"Îmi pare rău". Trei cuvinte care, rostite de un medic după o resuscitare, pot distruge o familie. Pentru unii părinți, sunt ultimele cuvinte pe care ar fi vrut să le audă vreodată. Copilul lor plecase doar la plimbare. Cu trotineta electrică. Și nu s-a mai întors. 24 de oameni au murit în accidente cu trotinete electrice. Într-un singur spital din București au fost 300 de prezentări de la începutul anului. Au existat gărzi în care au ajuns la spital și câte 30 de copii răniți. Anul trecut, numărul accidentelor s-a dublat față de anul precedent. Și mai grav, statisticile oficiale arată doar o parte a realității. Începem astăzi o campanie Observator despre copii care nu s-au mai întors acasă. Despre părinți care ar da orice să mai audă o dată ușa deschizându-se. Despre pericole ignorate și legi care trebuie să salveze vieți, nu doar să pedepsească după tragedie. Pentru că următorul "îmi pare rău" al unui medic trebuie împiedicat să mai fie rostit.
"Aparţinătorii te întreabă: dar totuşi, faceţi ceva! Cum poţi să-i spui omului că nu ai ce face?", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu. Şi totuşi, a trebuit să o spună. De prea multe ori. În 30 de ani, neurochirurgul Mircea Săceleanu a adunat peste 16 mii de operaţii pe creier. Dar nu intervenţiile reuşite îl urmăresc. Ci oamenii pentru care ştiinţa, experienţa şi mâinile lui n-au mai fost suficiente. "Leziunea cea mai gravă se numeşte leziune axonală difuză. Asta înseamnă creierul este zdruncinat. Atât de tare încât efectiv nu mai ai ce face", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu.
Medicii operează pe banda rulantă copii distruși în accidente de trotinetă
Zdruncinați sunt si medicii in ultimii ani. Operează pe banda rulantă copii distruși în accidente de trotinetă. Căzuți, zdrobiți de mașini, sau cu traume după derapaje scăpate de sub control. Unii folosesc cuvântul epidemie. Zeci de copii pe luna, in toate orașele tarii. Mircea Seceleanu a pierdut numărul cazurilor care au ajuns la el dar n-a uitat niciun caz. Denis este unul dintre ele. Avea 13 ani. S-a dezechilibrat şi a căzut de pe o trotinetă electrică. Nu purta cască. A ajuns la spital cu un traumatism cranio-cerebral sever şi a stat trei săptămâni în comă. "S-a mobilizat întreaga echipă, s-a intervenit intraoperator, a trebuit să avem o succesiune de intervenţii datorită leziunilor grave cerebrale, din păcate cu toate eforturile la toate echipele de neurochirurgie şi anestezie terapie intensivă , finalul a fost dramatic, cu decesul pacientului", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu. Denis era elev al Şcolii de Dansuri din Sibiu şi se pregătea să pentru liceu. Pentru cei care l-au iubit, toate lucrurile pe care urma să le facă au rămas neimplinite.
"Este cumplit să-i spui familiei: am făcut tot ce se poate dar nu sunt şanse. Este groaznic. Gândiţi-vă, vii şi-i spui: n-are nicio şansă. Ai tăiat, ai omorât omul din start. Nu mai ai ce face, ai tăiat orice speranţă", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu. Cazurile fericite, dacă le putem numi aşa, sunt atunci când în urma căzăturii, pacientul face doar un hematom cerebral. "Doar" pentru că uneori asta e şansa lor. "Leziunea cea mai gravă se numeşte leziune axonală difuză. Asta înseamnă creierul este zdruncinat. Atât de tare încât efectiv nu mai ai ce face. O leziune difuză, un creier zdruncinat, în momentul în care cazi, dai cu capul, ai viteză, nu ai timpul să protejezi craniul. Şi ai dat cu capul, exact ca un pepene care cade pe asfalt. În creier apar leziuni, microhemoragii difuze. Acolo nu ai ce face decât tratament. Încă nu-mi dau seama cum trebuie să cazi, ca să faci un hematom, să fie mai bine decât să-ţi zdruncini creierul", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu.
Tratamentul nu reduce leziunile şi nu garantează salvarea vieţii
De prea multe ori însă, tratamentul nu reduce leziunile şi nu garantează salvarea vieţii. "Un pacient cu aceste leziuni poate supravieţui, dar să ne înţelegem: nu va pleca pe picioare. În pat, cu sechele, cu paralizii. Da? Este cumplit. Poate dacă văd ce se poate întâmpla în creierul unui copil, o să înţeleagă ce greşeli fac. Casca este bună, dar pot apărea leziuni prin contra-lovitură. Atenţie, este gâtul, îşi pot rupe gâtul. Nu eşti macho, eşti inconştient", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu. Niciodată nu e uşor să dai vestea unei familii. Nu există cursuri la Medicină care să-i înveţe pe medici cum să stăpânească durerea. Am vrut însă să vă explicăm cum reacţionează oamenii şi am rămas noi fără grai. "Din păcate la mine în familie am avut un eveniment, fetiţa mea cu trotineta, cumpărată de mine, a căzut. Seara a trebuit să fie operată de urgenţă, cu mâna ruptă. Trotineta stă în garaj. Este groaznic. În momentul în care am fost sunat, primul lucru pe care l-am intrebat a fost: a avut cască? Da", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu.
Peste 30 de astfel de cazuri ajung lunar numai la Spitalul Judeţean Sibiu. "Acum avem o pacientă care a avut o luxaţie deschisă de genunchi, asta înseamnă leziuni ligamentare aproape totale la nivelul genunchiului, plus fractură, ceea ce va duce la multiple intervenţii chirurgicale, o perioadă lungă de spitalizare", a declarat Cătălin Ionuţ Ion, medic specialist Secţia Ortopedie-Traumatologie, SCJU Sibiu. Apoi o lungă perioadă de recuperare şi din nou intervenţii chirurgicale. "Echipamentul este o problemă. Purtarea echipamentului de protecţie şi respectarea regulilor de circulaţie, fiindcă există o reglementare dar nu se respectă", a declarat Ciprian Sopon, medic primar Secţia Ortopedie Traumatologie, SCJU Sibiu. Luna trecută a ajuns în secţia de Chirurgie a spitalului un pacient cu ruptură de splină. "Practic atunci când cad, cad direct pe ghidon sau se împing sau au acel impact direct cu ghidonul şi acest impact cauzează diverse leziuni la nivelul organelor. La nivelul coastelor, plămânilor, la nivelul ficatului şi splinei de cele mai multe ori", a declarat Mihai Faur, medic primar Secţia Clinică Chirurgie I, SCJU Sibiu.
Practic, atunci când ajunge un pacient în Urgenţe, toate specialităţile sunt anunţate, pentru că nu se ştie niciodată de câte e nevoie, având în vedere varietatea traumatismelor după un astfel de accident. "Vin câte unul cu trotineta, cu casca în cap şi în spate încă unul care nu are nimic pe cap. Gândiţi-vă ce dramă poate să apară", a declarat Mircea Săceleanu, şef Secţie Neurochirurgie, SCJU Sibiu. Cinci cazuri într-o gardă de 24 de ore. Statistica şocantă de la fiecare spital mare sau de copii din ţară, care arată că fenomenul accidentelor de trotinetă nu doar că e scăpat de sub control, dar devine o problemă de sănătate publică.
