Video Bilanţul protestelor violente din Franţa: 1.800 de persoane reținute și peste 500 de polițiști răniți
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Valul de violenţe care a cuprins Franţa s-a soldat cu aproape 1.800 de persoane reținute și peste 500 de polițiști răniți, după protestele de amploare de sâmbătă. Duminică, autoritățile au început evaluarea pagubelor și operațiunile de curățare în mai multe orașe, în timp ce presiunea asupra guvernului și a președintelui Emmanuel Macron este în creștere.
Un manifestant a murit după ce a suferit un stop cardiac în timpul protestelor de la Paris, unde poliţia a efectuat un număr record de 855 de reţineri, scrie News.ro care citează Reuters.
Echipele de intervenţie au început îndepărtarea resturilor şi evaluarea distrugerilor în oraşe precum Lille, Marsilia, Strasbourg şi Bordeaux. La Paris, numeroase vitrine au fost sparte, biciclete au fost incendiate, iar clădirile au fost acoperite cu graffiti.
La Limoges, autorităţile evaluează pagubele provocate primăriei vechi de 143 de ani, grav avariată în urma unui incendiu provocat intenţionat. La Bordeaux, unde un grup de persoane mascate a pătruns în reşedinţa prefectului, primarul Thomas Cazenave a anunţat că până la 100 de magazine au fost jefuite.
Primarul Marsiliei, Benoît Payan, a anunţat instituirea unui ajutor financiar de urgenţă pentru întreprinderile afectate de violenţe, în timp ce ministrul Economiei, Roland Lescure, a promis sprijin comercianţilor care au suferit pierderi.
”Cei care distrug vor plăti, vor repara pagubele şi vor răspunde pentru intenţia lor de a semăna haos”, a declarat Lescure.
Violenţele au amplificat presiunea asupra preşedintelui Emmanuel Macron şi a guvernului său, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2027. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că executivul nu se va lăsa intimidat şi a atribuit tulburările grupărilor de extremă stânga şi infractorilor.
Protestele de sâmbătă, la care au participat peste o jumătate de milion de persoane, au reprezentat una dintre cele mai ample mobilizări sociale din Franţa din ultimii ani.
Mişcarea, declanşată luna trecută de nemulţumirile elevilor privind condiţiile din şcoli şi deficitul de profesori, s-a extins ulterior la nivel naţional, pe fondul protestelor împotriva scumpirilor, inegalităţilor sociale şi reducerii cheltuielilor publice.
