Germania, dispusă să trimită soldaţi în Ucraina. Berlinul cere însă o zonă demilitarizată
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a declarat sâmbătă deschis ideii trimiterii de soldaţi germani în Ucraina dacă o zonă demilitarizată ar fi instituită pentru a garanta respectarea unei ipotetice încetări a focului cu Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.
Război în Ucraina. Într-un interviu acordat publicaţiei Suddeutsche Zeitung, Pistorius s-a poziţionat de asemenea pentru un buget al apărării "mai degrabă de 3%" din PIB, deşi Donald Trump a cerut recent 5% pentru membrii NATO. "Suntem cel mai mare partener al NATO în Europa. Este evident că vom juca un rol şi că noi va trebui să ne asumăm responsabilitatea", a declarat ministrul, întrebat despre o eventuală trimitere de trupe germane pentru a participa la securizarea unei zone-tampon între cele două părţi beligerante în Ucraina.
"Problema va fi discutată la momentul potrivit", a declarat ministrul german al Apărării
Dar "problema va fi discutată la momentul potrivit", a mai spus ministrul social-democrat, care speră să-şi păstreze funcţia după alegerile legislative anticipate din 23 februarie. Preşedintele ales american Donald Trump, care îşi va prelua oficial atribuţiile luni, a promis în timpul campaniei sale electorale să pună capăt acestui conflict între Ucraina şi Rusia în mai puţin de "24 de ore". De atunci, el şi-a acordat mai mult timp, dar discuţiile ar putea să înceapă rapid printr-o întâlnire între Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin.
Însă Ucraina nu este în prezent în poziţia de forţă necesară înainte de deschiderea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, a avertizat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dacă "Rusia ocupă circa 18% sau 19% din teritoriul ucrainean", ea "nu a obţinut prea mult" în cei aproape trei ani de război şi aceasta în pofida "pierderilor ridicate în propria sa armată", consideră Boris Pistorius.
Într-o reuniune recentă a ţărilor care sprijină Ucraina, SUA au afirmat că Moscova pierdea aproape 1.500 de oameni zilnic în noiembrie. Întrebat despre efortul cerut Berlinului în cadrul NATO, Boris Pistorius a estimat că "va trebui, fără îndoială, mai degrabă să vorbim despre 3% decât de 2%", actualul nivel al cheltuielilor pentru apărare din PIB.
Cancelarul Olaf Scholz, social-democrat ca şi Boris Pistorius, respinsese deja propunerea noului preşedinte american, care ar implica, potrivit lui, consacrarea anuală a 200 miliarde de euro cheltuielilor pentru apărare, în comparaţie cu un buget federal de aproape 490 de miliarde prevăzut pentru 2025.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
