Germania își închide ultimele trei centrale nucleare, la șase decenii de la punerea în funcțiune a primeia. Țara mizează acum pe energia regenerabilă

După ani de tergiversări, Germania s-a angajat să renunțe definitiv la energia nucleară după ce dezastrul de la Fukushima din Japonia din 2011 a produs radiații în aer și a îngrozit întreaga lume. Reducerea definitivă a fost amânată din vara anului trecut până în acest an, după ce invazia Moscovei în Ucraina a determinat Germania să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia. Prețurile au crescut vertiginos și au existat temeri de penurie de energie în întreaga lume - dar acum Germania este din nou încrezătoare în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze și extinderea surselor regenerabile de energie.

Sectorul nuclear comercial al Germaniei a început odată cu punerea în funcțiune a reactorului Kahl în 1961: promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii. Șapte centrale comerciale s-au alăturat rețelei în primii ani, iar criza petrolieră din anii 1970 a contribuit la acceptarea de către public.

Cu toate acestea, expansiunea a fost încetinită pentru a nu afecta sectorul cărbunelui, a declarat Nicolas Wendler, purtător de cuvânt al grupului industrial german KernD, care se ocupă de tehnologia nucleară. Dar, în anii 1990, mai mult de o treime din energia electrică din Germania nou-reunificată provenea de la 17 reactoare.

În deceniul următor, un guvern de coaliție care includea Verzii - care au apărut din mișcarea anti-nucleară din anii 1970 - a introdus o lege care ar fi dus la eliminarea treptată a tuturor reactoarelor până în jurul anului 2021. Guvernele conduse de fostul cancelar Angela Merkel, susținute de conservatori, au mers și au revenit asupra acestui subiect - până la Fukushima.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰