Articol susținut de 
Dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu, MedLife: „Celiachia nu este o boală a copilăriei. Este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni induse de alimente din dieta noastră uzuală”
Supranumită și „boala cameleon”, celiachia sau boala celiacă are nu mai puțin de 300 de simptome și afecțiuni asociate, astfel încât poate fi dificil pentru medici să o identifice. Se estimează că aproximativ 1% din populația SUA suferă de boală celiacă.
Britanicii susțin că celiachia afectează un copil din 100, fiind o maladie autoimună tot mai frecventă, iar incidența acesteia este în creștere și în urma răspândirii procesului de rafinare a cerealelor. „Boala celiacă este, cu siguranță, subdiagnosticată la noi în țară, mai ales la vârsta adultă, însă literatura de specialitate afirmă că, și în lume, doar o treime dintre celiaci sunt diagnosticați”, a precizat dr. Adriana Mihaela Ionescu Ciocâlteu, medic primar gastroenterolog în cadrul Spitalului MedLife Sama Craiova.
În cazul persoanelor care au intoleranță la gluten, ingestia unor cantități extrem de mici de gluten declanșează un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subțire, conducând la distrugerea vilozităților intestinale și, implicit, la imposibilitatea organismului de a asimila nutrienții.
De la o boală abstractă, la cazuri reale în cabinet
Boala celiacă poate apărea la orice vârstă. Dacă este nediagnosticată, se ajunge la subnutriție și chiar la complicații severe cum ar fi limfom intestinal. Dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu lucrează la MedLife din 2016, când și-a terminat rezidențiatul în gastroenterologie și printre cele mai frecvente afecțiuni pe care le observă în practica de zi cu zi în ambulator se află boli funcționale (dispepsie funcțională, sindrom de intestin iritabil), gastrite, polipi colonici, dar și cancere, în special colorectal.
„În ultimii ani, am observat o creștere a incidenței bolilor cu componentă autoimună: hepatite, boli inflamatorii intestinale, boala celiacă, poate până acum subdiagnosticate în zona noastră”, a spus medicul, care a mărturisit că la începutul carierei sale celiachia a reprezentat o boală abstractă, trecută în manuale la capitolul „și altele”. Însă, în urmă cu peste 10 ani, în urma unui schimb de experiență în Danemarca, a constatat că țările nordice aveau o rată de diagnostic crescută. „Mi-a stârnit curiozitatea, am aprofundat, așa că ulterior am avut parte de cazuri și în Oltenia”, a afirmat dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu, care desfășoară și activitate didactică la Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova.
Medicul a ales gastroenterologia după ce, în copilărie, răsfoia la nesfârșit cărți în limba franceză de pe la 1900 despre anatomia și patologia tubului digestiv, găsite prin podul casei bunicilor. „Ca studentă, am făcut un stagiu de gastroenterologie în Skopje și mi-a plăcut. Apoi, chiar înaintea examenului de rezidențiat, am avut oportunitatea sa fiu admisă la doctorat în gastroenterologie cu un mentor de excepție. Astfel, lucrurile s-au legat și acesta a fost drumul meu”, a povestit medicul, inspirat și de părinți în alegerea carierei, cadre medicale la rândul lor și care, la cina în familie, discutau ca la „raportul de gardă” despre cazurile interesante de la serviciu. „Acest soi de mese rotunde în familie nu au fost neapărat motivul pentru care am ales medicina, ci mai degrabă un training pentru dezvoltarea de simț clinic, analitic și acomodarea timpurie cu limbajul medical. Am simțit că a fost alegerea mea și nu m-aș fi văzut făcând altceva”, susține dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
În România există cca. 6.000 de copii cu boală celiacă în evidențele medicilor
Potrivit statisticilor, 1 din 133 de americani se confruntă cu această boală. În Finlanda, prevalența bolii celiace a fost estimată la 1,99% din populație, iar în Italia un program de screening în masă al copiilor a constatat că prevalența bolii celiace este de 1,6%. În țara noastră „sunt în evidență aproximativ 6.000 de copii cu acest diagnostic (care ține de gastroenterologia pediatrică), dar nu cunosc o evidență clară a populației adulte la noi. Cam 1% din populație se estimează că suferă de celiachie, din care două treimi sunt diagnosticați la vârsta adultă, deci nu este o boală a copilăriei, așa cum mulți cred. Este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni induse de alimente din dieta noastră uzuală”, susține gastroenterologul, unul dintre medicii din România preocupați de boala celiacă.
6-10 ani, timpul mediu până la diagnosticarea corectă
Potrivit lui Daniel Leffler, medic la Centrul pentru celiaci - Centrul medical Beth Israel Deaconess - 83% dintre americanii care suferă de celiachie sunt diagnosticați greșit cu alte afecțiuni sau rămân nediagnosticați. Acesta apreciază că timpul mediu care se scurge până când o persoană este diagnosticată corect variază între 6-10 ani.
„Un diagnostic corect de celiachie la adulți este dificil de pus, tocmai pentru că nu prezintă un tablou standard de simptome. Afecțiunea poate îmbrăca diferite forme ce pot fi mascate sau confundate cu alte boli sau, dimpotrivă, pot exista pacienți cu forme ușoare, cu simptomatologie ușor de trecut cu vederea. De la terminarea rezidențiatului, am evaluat câteva zeci de pacienți cu celiachie, iar succesul diagnostic și diversitatea cazuistică le datorez și colegilor cu care am colaborat eficient și care au îndrumat pacienții respectivi către mine”, a mărturisit dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Diagnosticul de certitudine și diferențial poate fi mai complex decât pare la prima vedere, deoarece există un spectru mai larg de „tulburări legate de gluten”: unele teste serologice pot fi fals pozitive, astfel că este utilă o echipă supra-specializată.
Boala celiacă poate apărea la orice vârstă
Celiachia este ușor de confundat cu alte afecțiuni, care au simptome precum creșterea lentă, dureri de stomac, balonare, oboseală extremă. Cel mai tânăr pacient diagnosticat de dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu cu boala celiacă a fost o studentă în vârstă de 22 ani, iar cel mai în vârstă pacient a fost o femeie de 65 ani:
„Cazuri interesante au fost mai multe de-a lungul timpului, dar recent mi-a rămas in minte o pacientă de 65 ani, care s-a prezentat la câteva luni postoperator pentru sindrom diareic sever. Intervenția chirurgicală fusese efectuată în alt oraș pentru sindrom subocluziv pe bride. Între timp, dezvoltase ascită și edeme, starea se altera, iar endoscopia, alături de biopsii și anticorpi specifici, a condus la un diagnostic mai puțin așteptat în context și la această vârstă. S-a dovedit a fi o criză celiacă în contextul unei enteropatii glutenice. Evoluția a fost favorabilă în urma administrării de albumină și a dietei fără gluten. Colaborarea și implicarea familiei pacientei a fost de apreciat”, a povestit gastroenterologul.
În ultimii 3 ani, medicul craiovean a întâlnit două cazuri cu ascită de cauză nedecelată în cursul unor spitalizări anterioare, care s-au dovedit a fi în context de criză celiacă: „Diagnosticul în sine a fost provocator pentru că nu este un context frecvent întâlnit, iar evoluția a fost favorabilă prin bună aderență la dietă și corectarea deficitelor”, a explicat dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Principalele provocări legate de boala celiacă: lipsa unor centre supraspecializate și dieta fără gluten
Incidența globală a bolii celiace crește în mod semnificativ, la fel și prevalența globală comună a acestei afecțiuni, actualmente prevalența fiind de 1,4%. Mai mult, între 5-22% dintre persoanele cu boală celiacă au un membru al familiei apropiate (rudă de gradul I) care are și boala celiacă.. În România există un centru de boala celiacă în capitală.
„Cu siguranță orice centru supraspecializat în astfel de boli ar fi binevenit în zona noastră, în primul rând pentru că este o afecțiune care este indicat să fie gestionată cu succes în echipă, la fel cum se întâmplă și în cazul bolilor inflamatorii intestinale (pentru care, din fericire, acum există un centru și la Craiova); astfel, pacienții sunt scutiți de drumuri suplimentare, crește rata de diagnostic și aderența la terapie. Pacientul are nevoie de un circuit fluid: gastroenterolog, nutriționist, psiholog, reumatolog, dermatolog, hematolog, iar lista poate fi extinsă, având în vedere că vorbim de o afecțiune cu impact sistemic. Când au noroc, pacienții cu boală celiacă ajung la gastroenterolog, având în vedere că este o afecțiune cu 1000 de fețe. Cazuri clasice ar fi anemii feriprive care se pierd în cabinete de alte specialități. Există și categoria celor care se supradiagnostichează (prin liber acces la internet) și își autoimpun o dietă fără gluten, care uneori poate aduce ameliorare și în cazul unor tulburări funcționale, cum este sindromul de intestin iritabil. Aceștia riscă deficite de fier și carențe prin alimentație restrictivă inutilă pe termen lung. În astfel de cazuri, chiar dacă ar avea celiachie, testele diagnostice ar putea fi fals negative. Am întâlnit și celiaci care întârzie diagnosticul prin atribuirea simptomelor altor organe și care pot ajunge inutil la colecistectomie, spre exemplu, apoi intră în cerc vicios, simptomele lor fiind interpretate ca sindrom postcolecistectomie”, a spus dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Medicul a precizat că în lipsa unor centre supraspecializate există un cost social și financiar al tratării efectelor mai mare decât cel al confirmării diagnosticului. Tratamentul clasic pentru boala celiacă constă în primul rând într-o dietă fără gluten pe viață, care poate fi o provocare mai ales pentru cei diagnosticați la vârsta adultă. Statisticile arată că unul din cinci copii cu boală celiacă nu se vindecă cu dieta fără gluten.
„Este cert faptul că poate fi ținută în frâu în majoritatea cazurilor prin evitarea factorului trigger, glutenul. Însă inițierea unei diete fără gluten în lipsa sfatului unui specialist poate masca sau întârzia diagnosticul corect și gestionarea unei boli celiace”, a concluzionat medicul, atrăgând atenția că pierderea toleranței la gluten poate apărea în orice moment al vieții ca o consecință a altor factori declanșatori (de exemplu, infecții gastro-intestinale, medicamente, intervenții chirurgicale).
Surse:
https://www.beyondceliac.org/celiac-disease/facts-and-figures/
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰