Scriitoarea Svetlana Alexievich a primit Premiul Nobel pentru literatură pe 2015

Scriitoarea Svetlana Alexievich, din Belarus, a primit, joi, premiul Nobel pentru literatură pe 2015, a anunţat site-ul prestigioaselor distincţii. 

Potrivit cotidianului Le Monde, atribuind premiul Nobel pentru literatură scriitoarei belaruse Svetlana Aleksievici, care era marea favorită la casele de pariuri, Academia Regală Suedeză a recompensat o autoare matură, pasionată de chestiunea realului. De la carte la carte, această scriitoare angajată politic, născută în Ucraina în 1948, a denunţat războiul, violenţa şi minciuna din care a fost "ţesută" istoria fostului imperiu sovietic. Prima femeie de limbă rusă care a primit premiul Nobel, Svetlana Aleksievici calcă astfel pe urmele celor trei scriitori de limbă rusă recompensaţi cu acest trofeu literar prestigios - Boris Pasternak (1958), Aleksandr Soljeniţîn (1970) şi Iosif Brodski (1987). De asemenea, ea este a 14-a femeie care câştigă premiul Nobel pentru literatură de la crearea acestei distincţii, în 1901.

Svetlana Aleksievici s-a născut pe 31 mai 1948, în oraşul Ivano-Frankivsk din Ucraina, dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană. După serviciul militar al tatălui, familia s-a mutat în Belarus, unde ambii părinţi au lucrat ca profesori. După ce şi-a terminat studiile, Svetlana Aleksievici s-a dedicat carierei de profesor şi jurnalismului. Între 1967 şi 1972, a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk.

Din cauza poziţiilor sale critice, a fost obligată, după ce a obţinut diploma universitară, să accepte un loc de muncă la un ziar de provincie, în Brest, un oraş aflat în apropiere de graniţa poloneză. Ulterior, a putut să revină în Minsk, unde şi-a găsit de lucru la cotidianul Sel'skaja Gazeta.

Practicând genuri literare diverse, Svetlana Aleksievici s-a inspirat din activitatea depusă de Sophie Fedorcenko (1888 - 1959), o infirmieră devenită cunoscută graţie jurnalului ei de front, ce a documentat dramele trăite de soldaţii ruşi în timpul Primului Război Mondial, dar şi din lucrările scriitorului belarus Ales Adamovici (1927 - 1994), autor al unor lucrări documentare despre război. Timp de mulţi ani, s-a documentat şi a strâns materiale pentru prima ei carte, "U vojny ne ženskoe lico" ("Războiul nu are chip de femeie", 1985), ce a avut la bază interviuri cu câteva sute de femei care au luptat în Al Doilea Război Mondial.

Volumul ei "Černobyl'skaja molitva" ("Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor"), apărut în 1997, are ca subiect central dezastrul nuclear de la Cerbobîl şi consecinţele sale.

Pe de altă parte, volumul "Sinkovîe malciki" ("Copii de zinc", 1990) tratează subiectul războiului din Afganistan dus de fosta URSS din 1979 până în 1989. O altă lucrare a ei, "Zacearovannîie smertiu" ("Fermecaţi de moarte", 1994) se bazează, ca şi alte volume ale sale, pe interviuri. Cel mai recent volum al scriitoarei belaruse, intitulat "Vremia second hand" ("Timpuri second-hand", 2013) face parte din seria "Vocile Utopiei", prin intermediul căreia scriitoarea Svetlana Aleksievici doreşte să facă o sinteză pertinentă a vieţii sub regimul sovietic. Metoda ei de lucru a constat, în cazul acestei cărţi, în realizarea unui colaj de voci umane care relatează o epocă istorică, pentru a-i aprofunda conştiinţa. Din aceeaşi serie literară face parte şi romanul "Poslenie svideteli" ("Ultimii martori", 1985).

Din cauza opiniilor sale disidente, Svetlana Aleksievici s-au autoexilat periodic, locuind în Italia, Franţa, Germania şi Suedia.

Scriitoarea belarusă este, de altfel, o disidentă susţinută de clubul PEN şi de Fundaţia Soros, precizează site-ul editurii Corint. Scriitoarea şi jurnalista belarusă a primit numeroase distincţii literare pentru romanul "Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor", carte apărută în 1997, interzisă şi în prezent în Belarus, dar şi pentru alte lucrări ale sale. A publicat şi alte cărţi care s-au bucurat de apreciere, fiind traduse în mai multe limbi străine - "U voinî nejenskoe liso" ("Războiul nu are chip de femeie"), "Sinkovîe malciki" ("Copii de zinc"), "Zacearovannîie smertiu" ("Fermecaţi de moarte"), "Poslenie svideteli", "Solo dlia detskogo golosa" ("Ultimii martori. Solo pentru o voce de copil"), "Vremia second hand" ("Timpuri second-hand").

Editura Corint a publicat în limba română cartea "Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor" în 2015. Romanul "Războiul nu are chip de femeie", de Svetlana Aleksievici, a apărut la editura Militară, în 1989, informează Mediafax.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰