Nicușor Dan, avertisment despre rețelele sociale: "A devenit extrem de ieftin să plăteşti o mie de voci"

• Nicușor Dan, despre statul de drept: "Poate "domnia legii" sună mai bine pentru un cetățean obișnuit"
• "Este nevoie și de dialog, și de compromis"
• Avertismentul președintelui despre rețelele sociale
• Nicușor Dan, despre discuția cu președinta Comisiei de la Veneția
• Nicuşor Dan: Apartenența la UE nu este doar o chestiune care îi privește pe cetățeni

În discursul său, Nicușor Dan a explicat că statul de drept nu trebuie privit doar ca un concept juridic, ci prin prisma modului în care funcționează instituțiile și a relației acestora cu cetățenii. Președintele a subliniat că nemulțumirile oamenilor pot reflecta probleme ale mecanismelor instituționale.

Totodată, șeful statului a vorbit despre necesitatea consolidării democrației și despre dificultățile generate de comunicarea pe platformele sociale, unde un număr mare de mesaje poate ajunge să acopere opiniile legitime.

Nicușor Dan, despre statul de drept: "Poate "domnia legii" sună mai bine pentru un cetățean obișnuit"

Președintele a afirmat că expresia „statul de drept” poate părea abstractă pentru o parte a populației, deși efectele funcționării acestuia se reflectă direct în viața de zi cu zi a cetățenilor.

"Mi se pare că această expresie, "statul de drept", este abstractă în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că "domnia legii" este ceva mai accesibil, așa cum este în limba engleză", a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a explicat că respectarea principiilor statului de drept este strâns legată de eficiența instituțiilor publice și de capacitatea acestora de a răspunde nevoilor societății.

"Statul de drept se traduce prin funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, mulțumirea sau nemulțumirea unui cetățean față de funcționarea unei instituții, puțină corupție sau absența ei. Chestiunea este cum reușim să creăm o societate în care instituțiile se verifică între ele, astfel încât să prevină derapajele, să se ajute unele pe altele să funcționeze mai bine. Pentru că, la fiecare nemulțumire pe care un cetățean o are, putem să observăm un proces pe care o instituție sau mai multe nu au reușit să îl urmărească așa cum se cuvine", a precizat președintele.

"Este nevoie și de dialog, și de compromis"

Președintele a vorbit și despre rolul protestelor într-o societate democratică. Acesta a subliniat că exprimarea nemulțumirilor reprezintă un drept legitim, însă rezolvarea problemelor presupune și disponibilitatea pentru dialog.

"Și protestul, și strigătul sunt mijloace democratice legitime, numai că este nevoie și de dialog, și de compromis", a declarat Nicușor Dan.

Avertismentul președintelui despre rețelele sociale

Un alt subiect abordat de președinte a fost influența platformelor sociale asupra dezbaterii publice. Nicușor Dan a atras atenția că una dintre marile provocări ale democrației actuale nu ține doar de mesajele distribuite în mediul online, ci și de volumul acestora.

Potrivit șefului statului, posibilitatea de a mobiliza un număr foarte mare de voci la costuri reduse poate afecta vizibilitatea opiniilor legitime.

"Democrația se confruntă cu o provocare puternică în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale. Și nu vorbesc despre conținut, ci despre cantitate. A devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care să acopere o voce legitimă", a avertizat Nicușor Dan.

În acest context, președintele a insistat asupra importanței schimbului de idei și a dialogului între oameni, dincolo de diferențele de opinie.

Nicușor Dan, despre discuția cu președinta Comisiei de la Veneția

Președintele Nicușor Dan a făcut referire și la întrevederea pe care a avut-o luni cu președinta Comisiei de la Veneția și delegația instituției.

"Închei salutând prezența la București a doamnei președinte și a delegației Comisiei de la Veneția. Am avut ieri o discuție foarte interesantă. Mai exact, lucrurile pe care le-am spus: este important să discutăm unii cu alții, să învățăm unii de la alții. Am discutat ieri unul dintre subiectele importante nu numai pentru România, și anume cum este sentimentul de apartenență al cetățeanului la această construcție, Uniunea Europeană. Repet, nu doar în România", a adăugat acesta.

Nicuşor Dan: Apartenența la UE nu este doar o chestiune care îi privește pe cetățeni

Întrebat de reporteri despre sentimentul de apartenență al românilor la Uniunea Europeană și dacă aceștia se simt cu adevărat membri ai comunității europene, Nicușor Dan a răspuns că această întrebare nu îi privește doar pe cetățeni, ci și instituțiile statului.

"Cred că e o întrebare nu numai pentru cetățeni, ci și pentru instituții", a afirmat Nicuşor Dan.