CCR respinge sesizarea fostului premier Sorin Grindeanu privind votul la moţiune

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca inadmisibilă, sesizarea fostului premier Sorin Grindeanu de examinare a condiţiilor în care au votat senatorii şi deputaţii la moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului său.

Pe 29 iunie, Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, solicitându-i acestuia examinarea condiţiilor votării la moţiunea de cenzură.

'Având în vedere rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, precum şi de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, fără a solicita anularea adoptării moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, vă adresez rugămintea de a examina condiţiile votării de către senatori şi deputaţi a acestei moţiuni şi de a impune Parlamentului respectarea, pe viitor, a dispoziţiilor constituţionale şi legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari', spunea Grindeanu în scrisoare.

În şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 iunie a fost dezbătută şi votată moţiunea de cenzură cu titlul 'România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!', iniţiată de PSD şi ALDE. Această moţiune a fost adoptată cu 241 de voturi "pentru" şi 10 "împotrivă".

'Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 222 de deputaţi şi senatori, încheiat la sfârşitul şedinţei de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, menţionează că s-a procedat la 'verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile", arăta Grindeanu.

Potrivit lui Grindeanu, s-a putut observa însă că unii parlamentari au votat 'la vedere'.

'La şedinţa comună din data de 21 iunie 2017, aşa cum s-a putut observa pe toate canalele de televiziune care au transmis în direct desfăşurarea lucrărilor, modalitatea concretă de desfăşurare a votului a arătat faptul că unii deputaţi şi senatori au votat la vedere, ceea ce pune sub semnul întrebării respectarea procedurii referitoare la asigurarea secretului votului cu bile, prevăzută în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului', spunea Grindeanu.

Potrivit acestuia, exercitarea mandatului de către deputaţi şi senatori trebuie să fie caracterizată de respectarea principiului legalităţii şi al bunei-credinţe.

Sorin Grindeanu preciza că nu este lipsită de interes o eventuală completare a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situaţia în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare aplicabile.

Pe 5 iulie, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au cerut, într-un punct de vedere transmis Curţii Constituţionale, respingerea sesizării fostului premier Sorin Grindeanu.

În punctul de vedere se arată că, la momentul formulării acestei sesizări, Grindeanu nu mai exercita atribuţiile funcţiei de prim-ministru 'în plenitudinea lor', întrucât rezultatul moţiunii de cenzură era deja publicat în Monitorul Oficial.

În ceea ce priveşte respectarea procedurii de vot secret la moţiunea de cenzură, Birourile permanente atrag atenţia că procedurile parlamentare s-au desfăşurat conform Regulamentelor în vigoare.

De asemenea, în punctul de vedere înaintat CCR, conducerea Parlamentului reaminteşte că prin Constituţie este instituit principiul separaţiei puterilor în stat. 'În ceea ce priveşte susţinerea autorului sesizării că 'nu este lipsită de interes o eventuală completare a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situaţia în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare', subliniem că art. 1 alineatul 4 din Constituţia României instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ceea ce presupune că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte', se mai arată în punctul de vedere.

Sursa: Agerpres

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰