70 de ani de la prima demonstrație muncitorească de 1 Mai din România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În 1889, Federația Americană a Muncii și Internaționala a II-a Socialistă au decis ca ziua de 1 Mai să fie o zi a muncitorilor. Primele manifestații au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele țări europene, fiind marcată prin manifestații de stradă și mitinguri sau prin diferite manifestări și concursuri distractive.
În 1889, Federația Americană a Muncii și Internaționala a II-a Socialistă au decis ca ziua de 1 Mai să fie o zi a muncitorilor. Primele manifestații au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele țări europene, fiind marcată prin manifestații de stradă și mitinguri sau prin diferite manifestări și concursuri distractive.
Primele demonstrații muncitorești organizate la noi în țară au avut loc în 1945, la București, iar ultimele s-au desfășurat în 1971.
În anii următori, s-a renunțat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite ''populare'', care aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalație de nocturnă, fie la Pavilionul Expoziției Economiei Naționale — azi Romexpo, fie la Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceaușescu.
În 1945, în condițiile în care cel de-al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstrație ''a oamenilor muncii''.
Astăzi, în cele mai multe state, ziua de 1 Mai este zi liberă — numită Zi a muncii sau a muncitorilor. Nu sunt puține statele în care, în această zi, au loc manifestații ale sindicatelor care folosesc acest prilej pentru a-și face publice revendicările sociale sau profesionale.
