"Ești leneș!". O etichetă care poate ascunde anxietate, depresie sau suprasolicitare
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Ni se întâmplă tuturor: amânăm sarcini, evităm anumite responsabilităţi şi realizăm că, de multe ori, nu mai avem energie nici pentru activităţile banale, de zi cu zi. De cele mai multe ori, ne grăbim să numim asta "lene" şi o punem pe seama lipsei de voinţă sau a disciplinei. În realitate, această "trândăveală" ascunde însă o problema mult mai profundă.
Trăim într-o societate în care suntem învățați să fim mereu ocupați și productivi, iar până și o pauză de odihnă ne poate face să ne simțim vinovați. Epuizarea e glorificată, pentru că o vedem ca pe o dovadă a succesului. Şi uite aşa ajungem să fim anxioşi, uneori chiar în pragul depresiei. De ce nu ne permitem să ne odihim şi ce se întâmplă când lipsa de lipsa de energie și de motivație devine tot mai frecventă?
Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană care amână lucrurile și lasă pe mâine ce ar putea face astăzi. Poate fi un coleg, un prieten, cineva din familie sau chiar noi înșine.
"Nu am avut chef de unele chestii şi aşa s-a ajuns la: "ești un leneş!". Mi-au zis prietenii, mama", a declarat un tânăr.
Şi Claudia recunoaște că are momente în care nu are energie să facă nimic. Deşi lucrează în contabilitate şi are presiunea unor termene limită, uneori îşi dă voie să ia o pauză.
"Cred ca a fost o suprasolicitare, o perioada aglomerată, am tras, am tras şi am ajuns la concluzia că am nevoie de puţină odihnă. Vrei mai mult timp liber pentru tine", a declarat Claudia.
Alţii în schimb, se simt vinovaţi oricând se odihnesc.
"Când se intamplă des ma simt vinovat ca știu ca aș putea termina treburile mai devreme", a declarat un tânăr.
Vinovăția nu apare întâmplător. Încă din copilărie învățăm că lenea este un lucru rău. Până şi tradiția creștină o consideră păcat capital, iar proverbele populare româneşti condamnă lipsa de hărnicie.
"Lenea e cucoană mare care nu are de mâncare", a spus Ema, în vârstă de 15 ani.
"Lenea e soră bună cu sărăcia", a spus o tânără.
Toate acestea sunt, de fapt, moşteniri dintr-o lume în care fiecare zi era un test de supravieţuire.
"Lenea este o eticheta socială. În istoria trecută, grupul nu putea supraviețui dacă toți membrii nu participau la binele comun: la vânătoare, la a avea grija de ceilalți. Au dezvoltat sancţiuni la adresa celor care nu participă", a spus explicat Dan Ene, sociolog.
Cu alte cuvinte, cu cât avem agenda mai plină, cu atât simțim că suntem mai utili și mai importanți. Un om mereu ocupat este văzut ca fiind ambițios și implicat, în timp ce unul mai relaxat, este văzut ca fiind ignorant sau superficial. De fapt, în spatele lipsei de chef, uneori, se ascunde nevoia de odihnă, iar o pauză la timpul ei ne poate salva chiar şi de la burnout.
"Am avut un loc de munca care a fost stresant. Mi-am dat demisia după 6 luni de zile, aveam și tură de noapte și după mi-am luat vacanţă o săptămână. Am stat tolănit în pat toată ziua", a spus un bărbat.
Când starea de lene persistă, poate ascunde o problemă de sănătate mintală.
"Dacă vorbim de lipsa chefului paote fi o situație, dar dacă vorbim de lipsa de energie, neputinţa de a ne mobiliza, vorbim de un episod depresiv. Atunci când lipsa de ernergie și imposibilitatea de concentrare se asociaza și cu alte simptome: tulburari de somn, de apetit, tristete profunda, cu stari de anxietate, atunci este bine sa luam în considerare ca este o problemă de sănătate emotionala și sa cerem ajutorul", a declarat Vlad Aricescu, medic psihiatru.
Ana-Maria a trecut printr-un astfel de episod după un deces în familie.
"Şi eu am trecut printr-o cumpănă prin viaţă şi poate am avut o mică depresie, anxietate, m-am simțit copleşită. Mi-a murit fratele. Când ești depresiv, când ești anxios ai tendinţa să fii leneș", a spus Ana Maria.
"Depresia a devenit principala cauză de dizabilitate în rândul populaţiei la nivel global . Tinerii pana la vârsta de 24 de ani ajung sa treacă în proportie de 20% prin cel puțin un episod depresiv major", a mai spus Vlad Aricescu, medic psihiatru.
"Generația Z este considerata cea mai afectată de boli mintale din istorie, generația anxioasă", a declarat Dan Ene, sociolog.
Aşadar, înainte să ne judecăm pe noi sau pe cei din jur ar fi mai bine să ne punem întrebarea dacă este chiar lipsă de voinţă sau se ascunde altceva în spatele acestui comportament.
