Sute de români cad victimele instituţiilor financiare nebancare. Sumele pe care trebuie să le returneze sunt uriaşe, iar clienţii sunt hărţuiţi constant

Disperaţi să facă rost de bani, sute de români cad, anual, victimele instituţiilor financiare nebancare. Sumele pe care trebuie să le returneze sunt uriaşe, iar firmele de creanţe apelează la hărţuire pentru a-şi recupera banii.

Numai anul trecut, peste 800 de români au depus plângeri la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului împotriva IFN-urilor.

La aproape 400.000 de lei s-a ridicat suma recuperată de victimele IFN-urilor, în 2016. Dobânzile anuale efective ale creditelor rapide ajung chiar şi la 7.700 la sută.

Împrumuturile se acordă de obicei, pe perioade scurte, de 30-45 de zile, iar dobânzile sunt calculate la zi.

De exemplu, un client care se împrumută 1.000 de lei, va trebui să returneze, peste o lună, în funcţie de instituţie, de la 1.200 de lei până la 1.600 de lei. Cu 300 de lei mai mult dacă ar alege un împrumut obişnuit la o bancă.

În prezent, există un proiect de lege depus la Parlament de către senatorul Daniel Zamfir, care vizează limitarea dobânzii penalizatoare a IFN-urilor. Cu alte cuvinte, se pot stopa sumele aberante pe care le au de plătit debitorii.

Analiştii financiari spun vecinii bulgari au adoptat o astfel de lege încă din 2014.

"Banca naţională a Bulgariei a dat o lege prin care limitează dobânda naţională în cazul IFN-urilor la maxim 50%. Acum şi acolo au gasit portiţe să mărească dobânda anuala efectivă prin introducerea acestor comisioane în asigurări", spune Irina Chiţu, analist financiar.

Există şi forme de combatere a acestor tipuri de contracte mincinoase, iar termenii sunt prevăzuţi prin litera legii şi prin Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului.

Inclusiv ANPC-ul apără drepturile consumatorilor şi îndeamnă pe cei păgubiţi să facă plângeri.

Specialiştii recomandă prudenţă şi citirea cu mare atenţie a contractelor. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰