Neagu Djuvara împlineşte astăzi 100 de ani. Ce spune filosoful despre viaţă, femei şi iubire (VIDEO)

Istoricul, filosoful, romancierul şi diplomatul Neagu Djuvara, decorat în 2016 cu Ordinul naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, împlineşte astăzi 100 de ani.

Neagu Djuvara, născut pe 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, şi-a luat licenţa în Istorie la Sorbona, în 1937, şi trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972, a obţinut doctoratul în Filosofie, tot în capitala franceză, urmând ca, în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.

Legat de copilăria sa, Neagu Djuvara povesteşte: "Eu sunt născut la trei zile după ce, în 1916, a intrat România în război, după foarte puține săptămâni când s-au retras Guvernul și Universitatea din București către Moldova. Bineînțeles că și burghezia asta mai înstărită cum era ea, din care făceam noi parte, chiar pot să spun din aristocrația țării, s-a retras în Moldova. Mai întâi, am stat câteva zile la o ramură a familiei, la niște Djuvărești din Moldova și pe urmă ne-am dus la Iași. Tata era în uniformă de căpitan de geniu și el i-a spus mamei, văzând că în Moldova se murea de foame, să plecăm prin Rusia ca să ajungem la bunicul, care era reprezentantul României la Bruxelles".

Djuvara a mai mărturisit că viaţa sa a fost marcată în întregime de prezenţa femeii, el amintindu-şi de mama sa, care, rămasă văduvă, cu doi copii, a fost cea care ”a dus, ca o sfântă, barca” atunci când familia sa nu mai reprezenta nimic în istoria anilor 1920. ”Mama, săraca, a fost extraordinară, de un curaj.., a dus barca noastră, când nu mai reprezentam nimic în istoria familiilor din anii 1920. Ea, Tinca Djuvara, îmi amintesc că avea o carte de vizită şi nu mai ştiu dacă era Ecaterina sau Tinca, născută Grădişteanu. Dintr-o dată, famiiliile mari din veacul al XIX-lea dispăruseră. Odată cu prăbuşirea conservatorilor după război, cel mai interesant era, îmi aduc aminte de când eram copil, să te pui bine cu familia Brătianu”, povestea într-un interviu Neagu Djuvara.

În 1941, el a participat, ca elev-ofiţer, la campania din Basarabia şi Transnistria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi a fost rănit în apropiere de Odesa.

A fost curier diplomatic în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 şi a rămas până în 1947.

"Chestia cu intratul în diplomație este accidentală, dat fiind că aparțineam unei familii unde mai mulți fuseseră diplomați — bunicul Trandafir a făcut parte din prima serie de diplomați. El mereu mi-a spus: 'Să nu intri în diplomație. Nu capătă posturi înalte către Paris, Berlin, Londra decât politicienii'. Dar, iată că acum, în situația în care eram, după ce fusesem pe front, nu vedeam niciun viitor imediat. Un prieten foarte drag, Camil Demetrescu, a întâlnit-o pe nevastă-mea pe Calea Victoriei și i-a zis: 'France, spune-i lui Neagu că pentru prima oară de la începutul războiului se face un concurs acum la Externe. Să vină și el la concurs'", a povestit istoricul într-un interviu pentru Agerpres.

A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, a colaborat cu Radio Europa Liberă şi mai multe fundaţii. A petrecut 23 de ani în Republica Niger, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, de unde s-a întors, în 1984, la Paris.

După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti până în 1998.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Neagu Djuvara este membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iaşi şi al Institutului de Istorie ''Nicolae Iorga'' din Bucureşti.

Scriitorul este un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, fiind preocupat, în special, de filosofia istoriei.

Neagu Djuvara este autorul a 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără ”Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor'” (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, ”Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1995), ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie” (1999) şi ”Amintiri din pribegie” (2005).

Numele său apare pe mai multe volume colective, precum ”Aromânii: istorie, limbă, destin” (1996, 2012) şi ”Cărţile care ne-au făcut oameni” (2010).

Întrebat, într-un interviu, pe care dintre femeile din viaţa lui le-a iubit cel mai mult,  Neagu Djuvara a răspuns: "Pe Mia Prodan, care a sfârșit prost, că a fost răsturnată de o mașină, nu mai poate să vorbească. Dar, a născut o fată cu un norvegian, care este din familia celui care a ajuns primul la Polul Nord — Bjornson. O fată care a devenit cea mai strălucită scenaristă, Maria Bjornson (Maria Elena Bjornson a făcut scenografia pentru musicalul 'Fantoma de la Operă', în regia lui Andrew Lloyd Weber pentru care a obținut, în 1988, două premii Tony, pentru costume și decoruri — n.r.). Este fata Miei Prodan, dragostea mea cea mare și care a montat câteva piese extraordinare, dintre care una a făcut ocolul lumii. Ultima taină: dragostea mea pentru Mia Prodan".

În 2006, a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Servicul Credincios'' în grad de Mare Cruce, iar în 2010, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, l-a decorat cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer. Pe 9 august 2016, lui Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, iar la finalul lunii martie a acestui an, a primit premiul de Excelenţă la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰