Tradiţii şi obiceiuri de Paşte. Ce datini ar trebui respectate de sărbătorile pascale

În prima zi de Paşte, conform tradiţiei, copiii se spală pe faţă în apa în care părinţii au pus un ou roşu şi bani, pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate, susţine şeful Muzeului de Etnografie şi Folclor din cadrul Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi, Victor Munteanu.   

"Vopsitul ouălor se face de obicei în joia sau sâmbăta din săptămâna de dinaintea Paştelui, niciodată în Vinerea Mare. Potrivit tradiţiei, în prima zi de Paşte, oul se ciocneşte cap în cap, adică doar vârfurile ascuţite, cel care face primul acest gest fiind bărbatul cel mai în vârstă, care de obicei este capul familiei.

El spune 'Hristos a înviat!' şi i se răspunde 'Adevărat a înviat!'. A doua zi de Paşte, ouăle se pot ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos. La rândul lor, încă de dimineaţă copiii se spală pe faţă în apa în care părinţii au pus un ou roşu şi bani. Oul roşu este simbolul sănătăţii - 'rumen în obraji', banii - ai prosperităţii", a declarat muzeograful Victor Munteanu.

În a doua zi de Paşte, familia se reuneşte la masă acasă la părinţi. Asta după ce în prima zi de Paşte, toţi membrii familiei se îmbracă în haine noi, de sărbătoare, şi se întâlnesc pentru a merge la biserică.

După slujbă, cu toţii se duc la mormintele celor dragi pentru a aprinde lumânări şi a da de pomană cozonac, pască, ouă roşii şi un pahar cu vin. 

"Masa de Paşte este plină de bunătăţi pentru care gospodinele au petrecut mult timp în bucătărie în săptămâna premergătoare Învierii Domnului. Din mieii sacrificaţi se pregăteşte drobul, friptura.

Sarmalele învelite în foi de varză sau în foi de viţă de vie, peste care se aşterne o pătură cu smântână, fac la rândul lor cu ochiul mesenilor, mai ales dacă lângă ele este aşezată o mămăligă aurie aburindă.

Borşul din miel cu zarzavat cules din grădină este un alt produs alimentar care încântă papilele gustative. Toate aceste bucate alese trebuie stropite cu vin din belşug. La începutul ospăţului se spune o rugăciune şi se binecuvântează bucatele", a spus Munteanu. 

La sfârşit, potrivit tradiţiei, mesenii mănâncă cozonac sau pască. Nu înainte de a ciocni câteva ouă roşii. 

"Cărarea rătăcită era un motiv obligatoriu de dat pentru pomenirea sufletului celui care 'nu murise de moarte bună', ci  fie de moarte năpraznică, fie prădat de hoţi, fie într-o calamitate. În zonele cu iazuri sau ape curgătoare gospodinele desenau peşti pe ouă, drept mulţumire pentru cantităţile mari pescuite.

După 1829, în tot mai multe zone peştele e înlocuit cu simboluri din agricultură. Spicul grâului era foarte des întâlnit, în general singur, ca motiv ornamental. Era întâlnit în zona de nord a Moldovei până la graniţa cu Valahia.

Gospodinele foloseau la încondeiat simboluri ale uneltelor din gospodării, câteva dintre acestea fiind grebla, furca sau  fuiorul. Motivele zoomorfe sunt foarte puţin întâlnite pe ouăle încondeiate. S-a renunţat la ele şi pentru că ocupaţia în sine a dispărut.

Astăzi, din ce în ce mai puţine femei din zona rurală îşi ocupă timpul cu torsul, ţesutul sau cusutul.

Printre cele mai folosite simboluri este cel al crucii pascale. Soarele, luna sau 

 steaua ciobanului sunt şi ele reprezentate pe ouăle încondeiate. La fel, frunza de brad, de salcâm sau florile de stejar. Tehnologia a dus încet încet la pierderea motivelor desenate pe ouă cât şi la materialelor folosite", a declarat şeful Muzeului de Etnografie şi Folclor.

Conform acestuia, în trecut gospodinele vopseau ouă în culori obţinute din plante.

Tehnica încondeierii s-a păstrat, ceara fiind folosită în continuare ca element de decorare, în timp ce culorile vegetale au dispărut, ele fiind înlocuite de culori de apă de tip galus.

Citeşte şi: Creştinii sărbătoresc Paştele

Pentru culori naturale folosite la vopsirea ouălor, roşu se obţinea din flori de sovârf, galbenul din coji de ceapă sau frunze de mesteacăn, verdele din frunze de nuc.

Sursă: Agerpres

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰