Alegeri europarlamentare în Olanda. Extremiştii câştigă teren, dar sunt învinşi la limită de coaliţia de stânga, potrivit exit poll-urilor

Alegeri europarlamentare 2024. Extremismul ocoleşte la limită Olanda, ţara care a dat startul alegerilor europarlamentare. Primele rezultate arată că o coaliţie formată din partidele de stânga a reuşit să obţină 8 locuri din cele 31 ale Olandei în Parlamentul European. De cealaltă parte a spectrului politic, partidul pentru Victorie ar putea obţine însă 7 locuri în Parlamentul European. 

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Formaţiunea de extremă dreapta este condusă de Geert Wilders, politician care a declarat în trecut că locul românilor şi bulgarilor nu este în Uniunea Europeană. Vorbim despre o creştere a partidului naţionalist olandez, în condiţiile în care în 2019 acesta nu a obţinut niciun mandat. Se așteaptă ca partidul de centru-dreapta, al premierului demisionar Mark Rutte - adversarul lui Klaus Iohannis la şefia NATO- să câștige patru mandate.

Conform legislaţiei europene, rezultatele finale nu sunt publicate decât după ce fiecare ţară a votat, duminică seara târziu. Aproximativ 373 de milioane de europeni au dreptul de a vota în al doilea cel mai mare scrutin democratic din lume, după India.

Următorul Parlament European va avea 720 de locuri, fiecare ţară având locuri proporţionale cu populaţia sa. Germania va avea 96, Franţa 81 şi Italia 76, în timp ce Olanda are 31. România va avea 33.

Sondajul din Olanda, urmărit de întreaga Europă

Sondajul de la ieşirea de la urne din Olanda va fi urmărit îndeaproape în întreaga Europă pentru a vedea eventualele tendinţe care vor apărea în alte părţi ale continentului, chiar dacă mulţi alegători au tendinţa de a vota în funcţie de problemele naţionale cel puţin la fel de mult ca şi de politica europeană. Irlanda, Malta şi Republica Cehă votează vineri, iar restul UE votează în weekend.

La aceste alegeri se aştepta o schimbare spre dreapta, partidele de extremă dreapta sperând să câştige în Franţa, Belgia, Austria şi Italia. Adversarii lor vor fi probabil mulţumiţi de exit-poll-ul de joi seară, din cauza performanţei alianţei Verzi/Laboratori. Partidul lui Geert Wilders a ieşit pe primul loc la alegerile naţionale olandeze din noiembrie anul trecut şi a obţinut un acord de guvernare cu alte trei partide, chiar dacă nu va fi prim-ministru. Orice schimbare substanţială spre dreapta în componenţa Parlamentului European ar putea afecta politicile UE privind schimbările climatice, agricultura şi, eventual, apărarea.

Potrivit sondajului Ipsos I&O, realizat pe un eşantion de 20-30 000 de alegători olandezi din 35 de secţii de votare, alianţa olandeză de centru-stânga condusă de fostul comisar european Frans Timmermans este pe cale să câştige opt locuri, cu unul mai mult decât Partidul Libertăţii al lui Wilders.

Cu toate acestea, marja de eroare este de aşa natură încât cursa este prea strânsă pentru a fi declarată. Prezenţa la vot a fost estimată la aproape 47%, o creştere de cinci puncte faţă de acum cinci ani. Înainte de vot s-a vorbit despre oboseala alegătorilor după luni de zile de dispute privind formarea unui nou guvern.

Extremismul ocoleşte la limită Olanda

Wilders a declarat că este încântat de ”rezultatul frumos”. A fost doar un sondaj la ieşirea de la urne, dar a fost clar că Partidul Libertăţii a fost marele câştigător, a spus el, deoarece partidul său a avut doar un singur loc în Parlamentul European care a ieşit. Un alt partid de extremă-dreapta, care a fost în declin timp de luni de zile, este pe cale să piardă toate cele patru locuri pe care le deţine.

Sondajul de la ieşirea de la urne arată cât de polarizat a devenit votul olandez, cu un partid pro-european favorabil politicilor privind schimbările climatice în frunte, urmat îndeaproape de Wilders, care doreşte mai puţină Europă şi promite un guvern cu ”cea mai puternică politică de azil din toate timpurile”.

Cu toate acestea, comentatorii au subliniat că aproximativ două treimi din voturi au fost obţinute de partidele pro-UE, multe dintre ele centrist sau liberal. Migraţia şi azilul au fost cel mai important factor pentru alegătorii olandezi, potrivit Ipsos, iar acest lucru se va reflecta probabil în mare parte din restul Europei.

Alegătorii au vorbit despre securitate, precum şi despre războaiele din Gaza şi Ucraina. Mulţi au spus că o UE mai puternică este esenţială în faţa insecurităţii globale. În timp ce un sfert dintre alegătorii olandezi au spus că au fost motivaţi de politica europeană, 21% au spus că a fost vorba de politica internă, iar 48% au spus că a fost o combinaţie a celor două.