Olanda a dat startul maratonului alegerilor europarlamentare. Extremiştii par pregătiţi să obţină noi succese electorale în scrutinul de joi

Alegeri europarlamentare 2024. Deschiderea, joi, a secţiilor de votare în Olanda a marcat începutul a patru zile de alegeri în cele 27 de ţări ale UE pentru alegerea a 720 de eurodeputaţi, un scrutin care este de aşteptat să fie marcat de o creştere a dreptei naţionaliste, care, chiar dacă este foarte divizată, ar urma să aibă o voce puternică în dezbaterile ce vor urma în viitoarea legislatură.

• Comuna din România unde s-a înregistrat o prezenţă la vot "record" de 350%. Alte 6 secţii din aceeaşi zonă au avut prezenţă de peste 100%

La aproape doi ani şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina şi într-un moment în care UE se străduieşte să găsească fonduri pentru a-şi consolida industria de apărare, 370 de milioane de europeni sunt chemaţi la urne într-un context dificil. Principalele ţări din UE susţin că sunt ţinta atacurilor de dezinformare ruseşti.

Olanda, unde alegătorii au început să voteze de la ora locală 07:30 (08:30, ora României), a dat startul acestui mararon electoral care se va încheia duminică, când vor vota Germania şi Franţa, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar, dar şi mare parte din celelalte ţări membre UE, inclusiv România.

Partidul Libertăţii (PVV) al liderului de extremă-dreapta Geert Wilders, câştigătorul surpriză al alegerilor din noiembrie, conduce în sondajele din Olanda. Deşi a renunţat la promisiunea sa de a organiza un referendum obligatoriu privind un "Nexit" - o ieşire a Olandei din UE -, programul său rămâne extrem de eurosceptic.

Olanda este una dintre ţările al căror principal contingent de eurodeputaţi se aşteaptă să provină din partea forţelor naţionaliste, aşa cum este şi cazul Franţei, unde Jordan Bardella, liderul listei Rassemblement National (RN), conduce în sondaje, şi al Italiei, unde se aşteaptă ca premierul Giorgia Meloni şi partidul său post-fascist Fratelli d'Italia să câştige.

Ce aduce nou acest scrutin

Pentru Nathalie Brack, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles, specificul acestor alegeri nu este atât creşterea dreptei radicale, cât "un fel de normalizare" a acesteia. "Ideile lor sunt mult mai sus pe agendă şi ideea de cooperare cu anumite forţe radicale de dreapta devine aproape normală, întrucât există coaliţii la nivel naţional cu extrema dreaptă", a explicat ea pentru AFP.

Una dintre primele sarcini ale noului Parlament, ale cărui contururi vor ieşi la iveală duminică seara, va fi să confirme - sau să infirme - opţiunile pentru funcţiile de vârf, şefii instituţiilor UE asupra cărora cei 27 de lideri ai Uniunii vor încerca să se pună de acord la un summit programat la sfârşitul lunii iunie la Bruxelles.

Pentru preşedinţia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen din Germania, care este în cursă pentru un al doilea mandat şi provine din PPE (dreapta), cel mai mare grup din Parlament, pare să fie într-o poziţie bună. Dar o surpriză de ultimă oră nu poate fi exclusă la finalul negocierilor de la Bruxelles care se încheie în mod tradiţional târziu în noapte. Dacă va fi aleasă de cele 27 de state membre, "VDL" va trebui totuşi să treacă de votul din Parlament, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, la mijlocul lunii iulie. O respingere - şi căutarea unui nou candidat - ar întârzia întregul proces.

"Capacitatea de a naviga pe vreme grea înseamnă să te mişti repede", atrage atenţia Sébastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors, subliniind impactul pe care l-ar avea asupra imaginii Europei în restul lumii orice ezitări în desemnarea următoarelor "figuri ale Europei".

Mesajul pentru Putin

"Miza este capacitatea Europei de a întruchipa democraţia, de a găsi mereu compromisuri, de a menţine un minim de coeziune (...) în faţa lui Putin, în faţa Chinei, în faţa viitorului preşedinte american", a explicat el pentru AFP, într-o aluzie la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, care ar putea duce la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

În timp ce "marea coaliţie" formată din cele trei grupuri principale actuale (dreapta, socialişti, centrişti) va păstra probabil o majoritate, marja sa de manevră ar putea fi mult redusă şi ar putea avea nevoie de forţe suplimentare, ceea ce anunţă negocieri intense.

Potrivit sondajelor, este probabil ca PPE să rămână principala forţă politică, urmată de social-democraţi. Dar miza este cine va ocupa locul al treilea, deţinut în prezent de Renew Europe (inclusiv partidul Renaissance al lui Emmanuel Macron), care este în declin şi ameninţat de ascensiunea a două grupuri radicale de dreapta: Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID, inclusiv RN-ul francez).

Prezenţa la vot va fi analizată cu atenţie, în special pentru a vedea dacă se confirmă valul din 2019 - când s-a depăşit pragul de 50%. Potrivit Eurobarometrului, şapte din zece europeni văd în UE un "refugiu de stabilitate într-o lume tulbure", iar 71% dintre ei intenţionează să meargă la vot, cu zece puncte mai mult decât în 2019. 

Olanda este, aşadar, prima şi singura ţară care intră, joi, în maratonul electoral european. Ea va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Extremiştii vor să câştige din nou

Naţionalistul olandez Geert Wilders pare pregătit să obţină noi succese electorale în scrutinul de joi. Un sondaj de opinie la nivel naţional publicat în ajunul votului plasa Partidul Libertăţii (PVV) al lui Wilders, antiimigraţie, la egalitate, pe primul loc, cu alianţa laburişti/ecologişti, de stânga, ambele forţe politice urmând să obţină câte 8 locuri. Acest lucru ar însemna un câştig uriaş pentru Wilders, care nu a reuşit să obţină niciun loc la precedentele alegeri europene din 2019, scrie Reuters.

În urmă cu patru ani, laburiştii şi GreenLeft au obţinut 6 şi, respectiv, 3 locuri. Cele două partide de stânga candidează pe o listă comună în acest an, dar vor avea grupuri separate în parlament după vot. De la laburişti, figura principală este fostul comisar european Frans Timmermans. Wilders se află pe un val de susţinere în Olanda, unde promisiunile sale de reprimare a imigraţiei pentru azil i-a adus deja o victorie largă la alegerile generale din noiembrie anul trecut.

După luni de discuţii tensionate, veteranul politic în vârstă de 60 de ani a obţinut luna trecută un acord cu alte trei partide conservatoare pentru a forma un guvern de dreapta, care ar urma să depună jurământul până la sfârşitul lunii. Această coaliţie a declarat că va adopta o poziţie dură la Bruxelles, încercând să obţină derogări de la normele UE în materie de azil şi de mediu şi o reducere semnificativă a contribuţiei olandeze la bugetul UE.

Wilders a afirmat ani de zile că olandezii ar trebui să părăsească Uniunea, dar şi-a schimbat tonul în perioada premergătoare acestor alegeri şi a renunţat la obiectivul său de a organiza un referendum privind apartenenţa ţării la UE. În schimb, el a declarat că partidul său va urmări acum să limiteze puterile UE din interiorul parlamentului, alăturându-se unei posibile coaliţii cu partidele liderilor de extremă dreapta din Italia şi Franţa, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen.

Un sondaj la ieşirea de la urne va fi publicat la închiderea votului în Olanda, joi, la ora locală 21.00 (22.00, ora României). Rezultatele vor fi anunţate după închiderea urnelor în toate statele membre, adică duminică de la ora 21.00 GMT (24:00, ora României).