WSJ: Şoc pentru sistemul european după alegeri. Europenii doresc o UE care să le servească mai bine interesele

Boardul editorial de la cotidianul american de afaceri The Wall Street Journal scrie că rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European reprezintă "un șoc pentru sistemul european" și arată că europenii doresc o UE care "să le servească mai bine interesele".

• Corespondenţă Observator din SUA. Taxele vamale de 10% au început să fie colectate. Cum se simte peste Ocean cutremurul financiar

Rezultatele alegerilor europarlamentare din weekend deşi nu au fost chiar complet surprinzătoare, reprezintă un șoc pentru sistemul european. Așa-zisele partide eurosceptice au înregistrat cele mai bune rezultate de până acum la nivelul întregului continent. Acest lucru nu înseamnă că europenii nu vor Uniunea Europeană, dar vor o UE care să le servească mai bine interesele, comentează The Wall Street Journal (WSJ)

Cel mai mare câștigător va fi probabil Partidul Popular European, o coaliție a partidelor naționale de centru-dreapta, cum ar fi Uniunea Creștin Democrată din Germania și Partidul Popular din Spania. PPE este pe cale să formeze majoritatea în viitorul parlament, așa cum a făcut-o și până acum. Ceilalți câștigători sunt un amestec de partide și politicieni descriși adesea, în mod înșelător, drept extremă dreaptă sau populişti.

Alegătorii europeni sunt mai deștepți de atât

Marine Le Pen din Franța este vedeta acestui spectacol. Partidul ei Adunarea Naţională (RN) a câștigat aproape o treime din voturi, mai mult decât au strâns împreună partidul Renașterea al președintelui Emmanuel Macron și coaliția Partidului Socialist. 

Macron a decis să convoace alegeri legislative anticipate, care l-ar putea pune în ipostaza de a guverna alături de o majoritate condusă de partidul lui Marine Le Pen în parlament. Acest rezultat a declanșat atacuri de panică asociate cu victoria unor astfel de partide care simbolizează marșul cizmelor fasciște. Alegătorii europeni sunt însă mai deștepți de atât.

Partidele de dreapta care au câștigat au făcut-o îndreptându-se spre centru pe multe probleme. Marine Le Pen nu se mai opune în mod vocal monedei euro. Premierul italian Giorgia Meloni al cărei partid a obţinut cele mai multe locuri în Italia pentru Parlamentul European, s-a transformat într-un lider centrist, de la preluarea mandatului, inclusiv cu privire la sprijinul pentru Ucraina.

UE merită să fie mustrată de alegători

Partidele care nu au făcut această schimbare, cum ar fi Alternativa pentru Germania (partid afectat de scandalurile recente despre presupusele simpatii naziste ale liderilor săi actuali), nu au reușit să câștige la fel de mult teren precum colegii lor.

Olandezii au preferat partidul de centru stânga în locul lui Geert Wilders, un populist prin excelență care de abia ce a obţinut o mare victorie în noiembrie anul trecut. Este un semn aparent că alegătorii intenționează să-i impună o oarecare moderație.

Ceea ce își doresc alegătorii este o Uniune Europeană care să le rezolve probleme stringente. Imigrația a fost o problemă centrală în campanie. Europa nu și-a dat seama nici acum cum să gestioneze milioanele de migranți pe care fostul cancelar german Angela Merkel i-a întâmpinat în 2015 sau milioanele care au sosit de atunci. Alegătorii sunt supărați pe o birocrație paralizată în criză și pe un sistem juridic care face aproape imposibilă deportarea migranților ilegali.

De asemenea, alegătorii sunt din ce în ce mai obosiți de politicile de "virtue signalling" (n.r. susţinerea unor politici sau idei doar pentru a arăta bine) cum ar fi "zero emisii nete de carbon" în detrimentul stagnării economiilor sau a prețurilor ameţitoare la energie.

Partidele verzi s-au numărat printre cei mai mari pierzători în acest weekend, iar Bruxelles-ul a început deja să-și retragă unele dintre cele mai dezavantajoase angajamente privind clima, după ce a văzut trendul electoral din ultimele luni. 

Acum partidele și politicienii proaspăt victorioși trebuie să dea şi rezultate. Unii dintre ei, precum Georgia Meloni, vor putea să numească membri în Comisia Europeană care să controleze birocrația. Noul parlament va alege viitorul şef al comisiei, post ocupat în prezent de Ursula von der Leyen, și se așteaptă ca negocierile politice pentru această numire să fie un semn al iscusinţei lor. Guvernarea nu a fost întotdeauna o experiență de succes pentru partidele insurgente.

Toate acestea sună mai degrabă ca partea incitantă a unei democraţii normale decât alunecarea spre fascism denunţată de elitele alarmiste de stânga. Dacă acest lucru pare ciudat și necunoscut pentru Uniunea Europeană, cu atât mai mult merită să fie mustrată de alegători, încheie WSJ.