Antena Meniu Search
x

Rezultate alegeri europarlamentare 2024 LIVE TEXT. PPE al lui von der Leyen, cele mai multe locuri în ciuda creșterii puternice a extremei drepte

Rezultate alegeri europarlamentare în Europa. PPE a obţinut un scor chiar mai bun decât până acum. Ursula von der Leyen pare a fi obținut încă un mandat în fruntea Comisiei Europene. "Am câștigat alegerile europene, suntem ancora stabilității", a transmis ea. Însă creșterea extremei drepte face aproape inevitabilă alianța partidelor de centru, scrie Politico. Popularii Europeni au câștigat alegerile și vor avea peste 25% din locurile în Parlamentul European, în timp ce Social-Democrații au pierdut o parte din locuri. În schimb, Renew și Verzii Europeni sunt marii pierzători ai alegerilor care au declanşat cutremure politice în Franţa şi Belgia. Macron a anunţat dizolvarea parlamentului în Franţa iar premierul Belgiei Alexander De Croo şi-a anunţat demisia.

de Redactia Observator

la 10.06.2024 , 16:23

Rezultate alegeri europarlamentare în Europa LIVE TEXT. În ciuda creșterii puternice a extremei drepte, PPE al lui von der Leyen obține cele mai multe locuri
Rezultate alegeri europarlamentare în Europa LIVE TEXT. În ciuda creșterii puternice a extremei drepte, PPE al lui von der Leyen obține cele mai multe locuri - Parlamentul European

PPE va obţine 185 de locuri în viitoarea legislatură comunitară, conform ultimei proiecţii realizate de Parlamentul European din 26 de ţări. Proiecţia PE de la ora locală 10.30 (11.30 ora României) se bazează pe rezultate parţiale din 18 ţări şi rezultatele finale din Slovacia, Polonia, Malta, Lituania, Germania, Franţa şi Grecia. Singura ţară din care lipsesc estimările este Irlanda.

UPDATE: PPE va obţine 185 de locuri conform ultimei proiecţii a PE din 26 de ţări

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 137 de locuri, iar Renew Europe, 80 de locuri, conform proiecţiei PE. Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură "marea coaliţie" care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Articolul continuă după reclamă

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri. Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a formaţiunea a fost exclusă din grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia în proiecţiile PE.

Pe acelaşi subiect

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stângii - GUE/NGL, 36 de locuri. Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 46 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 53 de locuri. Ultima proiecţie privind rezultatele alegerilor europene în România indică faptul că S&D ar obţine 13 locuri, PPE - 11 locuri, Renew Europe - două locuri, ECR - un loc, iar partidele înscrise la categoria "Alţii" - şase mandate.

ADR, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European

Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR) din Luxemburg, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene de duminică, relatează dpa. Luxemburg, una dintre cele mai mici, dar cele mai bogate ţări din UE, cu o populaţie de aproximativ 660.000 de locuitori, dispune de şase mandate în Parlamentul European.

Partidul Creştin-Social (CSV) al premierului Luc Frieden a obţinut aproape 30% din voturi la scrutinul de duminică, şi va trimite, ca şi până acum, doi deputaţi în Parlamentul European. Partidul Socialist Muncitoresc Luxemburghez (centru-stânga), Partidul Democrat (DP) şi Verzii vor avea fiecare câte un mandat în Parlamentul European, conform rezultatelor oficiale publicate luni dimineaţa.

DP dispunea până acum de două mandate de europarlamentar. CSV formează cu DP o coaliţie guvernamentală din noiembrie anul trecut. Fostul premier Xavier Bettel, din DP, deţine în prezent funcţia de vicepremier şi ministru de externe.

UPDATE: Socialiştii europeni se arată interesaţi de postul de preşedinte al Consiliului European

Secretarul general al Partidului Socialiştilor Europeni, Giacomo Filibeck, a declarat luni că speră ca viitorul preşedinte al Consiliului European să fie membru al formaţiunii social-democrate, apreciind că fostul prim-ministru portughez Antonio Costa ar fi potrivit pentru acest post, relatează agenţia EFE.

"Este evident pentru noi că, fiind a doua forţă şi sprijinind principiul candidatului principal ('spitzenkandidat'), sperăm că postul de preşedinte al Consiliului European va putea fi în cele din urmă ocupat de unul dintre ai noştri", a spus reprezentantul socialiştilor europeni, sugerând astfel că, în discuţiile pentru împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene, cel de preşedinte al Comisiei Europene le-ar rămâne popularilor şi cel de preşedinte al Consiliului European le-ar reveni socialiştilor.

Socialiştii europeni au "numeroşi lideri politici extrem de calificaţi şi cu experienţă care pot ocupa acest post în folosul instituţiei", iar fostul premier portughez "António Costa se numără categoric printre ei", a indicat Giacomo Filibeck, în cadrul unei dezbateri organizate de publicaţia Politico pentru analizarea rezultatelor alegerilor europarlamentare.

Fostul premier socialist portughez a demisionat pe 7 noiembrie după ce justiţia a deschis împotriva sa o anchetă pentru presupuse neregularităţi în afaceri cu litiu, hidrogen verde şi cu un centru de date, dar până în prezent nu a fost inculpat în acest dosar.

În timp ce socialiştii europeni vorbesc despre ocuparea postului de preşedinte al Consiliului European, liberalii din grupul Renew, care au pierdut 23 de mandate de eurodeputat, conform proiecţiilor rezultatelor alegerilor europarlamentare, par să-l dorească pe cel al şefului diplomaţiei europene, în cadrul unei înţelegeri cu popularii şi cu socialiştii pentru formarea unei majorităţi în Parlamentul European şi împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene.

Astfel, întrebat la aceeaşi dezbatere dacă un liberal ar putea fi viitorul şef al diplomaţiei europene, secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Didrik de Schaetzen, a răspuns că grupul liberalilor din Parlamentul European are "mai multe personalităţi care-şi pot asuma mari responsabilităţi, înaltul reprezentant (al UE pentru afaceri externe) fiind una dintre ele".

Marile grupuri progresiste pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut la alegerile europarlamentare 402 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice.

Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă nouă mandate, social-democraţii pierd două, iar liberalii pierd 22 de mandate. Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, membră a PPE şi care doreşte un nou mandat în acest post, le-a cerut socialiştilor şi democraţilor să formeze împreună cu PPE o majoritate în viitorul Parlament European, solicitare la care secretarii generali ai celor trei grupuri politice deja au răspuns pozitiv.

Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 19 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.

În dezbaterea organizată de Politico, secretarul general al socialiştilor europeni, Giacomo Filibeck, a insistat asupra includerii Verzilor în această majoritate reconfirmată. "Extinderea acestei platforme (a popularilor, social-democraţilor şi liberalilor), dacă nu este cu Verzii, atunci este fără noi. Dacă este cu Conservatorii şi Reformiştii Europeni, atunci este fără noi", a indicat el, făcând referire la unul din cele două grupuri eurosceptice din Parlamentul European.

Înaintea alegerilor, Ursula von der Leyen sugerase că, dacă nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European, ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

UPDATE: Majoritatea pentru Ursula von der Leyen nu este încă suficient de consolidată

Parlamentul European a anunţat, în noaptea de duminică spre luni, rezultate provizorii care arată componenţa probabilă a viitoarei adunări a UE şi în ce grupuri vor ajunge deputaţii europeni din diferite ţări.

Chiar dacă matematic preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să aibă asigurat un al doilea mandat, specialiştii atrag atenţia că nu are o majoritate suficient de bine consolidată, în condiţiile în care extrema dreaptă a câştigat teren, iar Verzii sunt în cădere liberă.

În ciuda creșterii puternice a extremei drepte, Partidul Popular European al lui von der Leyen este pe cale să obțină cele mai multe locuri din Parlamentul European, 191, mai multe decât în mandatul anterior. Actuala președintă a Comisiei Europene are nevoie de 361 de voturi în noul Parlament iar potrivit Politico, o alianță a partidelor de centru, chiar dacă unele sunt mai de stânga iar altele mai de dreapta, devine inevitabilă

Pe fondul unei creşteri a susţinerii extremei drepte în ţări precum Franţa şi Germania, candidata polului european de centru-dreapta a declarat că "centrul rezistă", dar a avertizat, de asemenea, că "lumea din jurul nostru cunoaşte turbulenţe". Vorbind reporterilor la Parlamentul European duminică noaptea, în timp ce se aflau primele rezultatel ae alegerilor europene, Ursula von der Leyen a declarat că "este o zi bună pentru Partidul Popular European"

Conform celor mai recente proiecţii, PPE va obţine 189 de locuri în Parlamentul European, urmat de socialişti şi democraţi cu 135 şi Renew Europe cu 83. Însă grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care include partide precum Fraţii Italiei, al Giorgiei Meloni, se preconizează că va obţine 72 de locuri, iar grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie 58

"Am câştigat alegerile europene", a proclamat von der Leyen, care are nevoie de cel puţin 361 de voturi în PE pentru a fi validată pentru un nou mandat la Comisie. Candidata principală a PPE a mai spus că doreşte să continue să lucreze "cu cei care sunt pro-europeni, pro-Ucraina, pro-stat de drept".

UPDATE: Macron anunţă dizolvarea parlamentului după victoria extremei drepte 

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron a anunţat duminică seara dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de noi alegeri legislative după victoria extremei drepte franceze la alegerile europene.

"Voi semna în câteva momente decretul de convocare a alegerilor legislative care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur şi la 7 iulie pentru al doilea" tur de scrutin, a declarat şeful statului francez într-un discurs televizat după anunţarea rezultatelor alegerilor europene, al căror rezultat "nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa".

Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari), conform unor exit-polluri realizate de institutele de sondare Ifop şi Ipsos, informează EFE şi AFP.

UPDATE: Premierul Belgiei Alexander De Croo şi-a anunţat demisia după rezultatele slabe ale partidului său

Premierul belgian Alexander De Croo, membru al partidului liberal flamand Open Vld, şi-a anunţat duminică demisia după rezultatele slabe obţinute de formaţiunea sa la alegerile federale şi regionale din Belgia, relatează EFE.

"Pentru noi a fost o noapte deosebit de dificilă, am pierdut", a declarat emoţionat De Croo, care nu şi-a putut opri lacrimile într-o apariţie în care i-a felicitat pe câştigători, partidul naţionalist flamand N-VA şi extrema dreaptă Vlaams Belang, precum şi partidul socialist flamand Vooruit, care a obţinut, de asemenea, rezultate bune.

Reflectând asupra rezultatelor slabe ale partidului liberal flamand, care contrastează cu rezultatele bune obţinute de liberalii francofoni (MR) la Bruxelles şi în Valonia, De Croo a considerat că acesta a fost doar "figura decorativă a acestei campanii".

UPDATE Partidul lui Viktor Orban a ieşit pe primul loc, dar e în declin

Partidul premierului naţionalist ungar Viktor Orban, care a descris alegerile europene ca fiind "istorice", a ieşit duminică pe primul loc la scrutin, dar a înregistrat un declin net, conform rezultatelor parţiale publicate în cursul serii, relatează AFP.

FIDESZ a obţinut peste 43% din sufragii, în urma numărării a 60% din buletinele de vot, comparativ cu un rezultat de 52,5% la alegerile anterioare din 2019. Aceasta ar putea fi cea mai slabă performanţă a sa de la revenirea lui Orban la conducerea ţării în 2010.

Liderul în vârstă de 61 de ani plăteşte preţul pentru ascensiunea fulgurantă a mişcării TISZA, condusă de un fost funcţionar public rebel, Peter Magyar, pe cale să câştige aproape 31% din voturi. Acest oponent în vârstă de 43 de ani a cucerit mulţi maghiari în câteva luni şi a bulversat peisajul politic.

El a intrat în scenă în februarie, profitând de furia populaţiei după un scandal provocat de graţierea prezidenţială acordată unui bărbat condamnat într-un caz de pedofilie. De atunci, Magyar a devansat partidele de opoziţie existente, discursul său conservator atacând corupţia despre care spune că distruge ţara.

După un turneu în provincie, el a adunat din nou zeci de mii de oameni la Budapesta sâmbătă. Alegerile au fost marcate de o prezenţă record la vot de peste 56%, la sfârşitul unei campanii desfăşurate într-o atmosferă de anxietate.

UPDATE: Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%

Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%, potrivit datelor iniţiale anunţate duminică seară de legislativul european. Aceasta înseamnă că rata de participare la alegerile europene este în creştere, în condiţiile în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la vot a fost de 50,66% "Acesta este un semn pozitiv pentru democraţia europeană", a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European.

Oficialul european a menţionat că această creştere a prezenţei la vot s-a produs în majoritatea ţărilor UE. Din punct de vedere istoric, prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut constant de la primele alegeri din 1979 (61,99%) până în 2014, când a atins un minim istoric de 42,6%.

În 2019, alegerile care au dat startul actualei perioade legislative care se încheie acum au pus capăt acestui declin, cetăţenii manifestând un interes reînnoit pentru politica europeană, cu o creştere semnificativă a prezenţei la vot de aproximativ 8%, cu o medie de 50,66%, scrie EFE. Mai exact, creşteri au fost înregistrate în 19 din cele 27 de state membre.

Creşterile au fost deosebit de pronunţate în ţările cu prezenţă la vot istoric scăzută, precum Slovacia, Ungaria, Polonia sau România, notează EFE. Dar participarea a crescut semnificativ şi în alte ţări mai mari cu o istorie mai lungă în Uniune, cum ar fi Germania şi Spania (14%, până la 60,73%).

În general, această creştere a fost apoi interpretată ca un nou angajament mai larg faţă de politica europeană şi un interes reînnoit pentru Uniune, notează EFE. Potrivit unui studiu postelectoral realizat de Parlamentul European, deşi s-au înregistrat creşteri la toate grupurile socio-demografice, principalul factor care a contribuit la creştere a fost participarea tinerilor alegători care s-au mobilizat pe fondul îngrijorării faţă de schimbările climatice, pe fondul eficienţei comunicării pe reţelele sociale.

Scăderea prezenţei la vot a reprezentat întotdeauna o preocupare majoră pentru legitimitatea Parlamentului European şi a sistemului politic al Uniunii în general. O creştere a participării ar întări legitimitatea Parlamentului European şi a deciziilor pe care le va lua în următorul mandat de cinci ani.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009, a acordat Parlamentului European competenţe noi şi mai mari, în special recunoscându-l drept colegiuitor deplin, şi atribuindu-i un rol mai important în alegerea preşedintelui Comisiei Europene.

În mod tradiţional, cetăţenii diferitelor state membre votează mai mult la alegerile naţionale decât la cele europene, unde partidele mai mari obţin rezultate mai proaste, iar partidele mai mici şi partidele extreme obţin rezultate mai bune.

La fel, chestiunile naţionale tind să fie în prim-planul dezbaterilor electorale şi, în ciuda rolului important al Uniunii Europene în luarea deciziilor politice în ţările Uniunii, alegerile pentru Parlamentul European nu au reuşit niciodată să implice pe deplin electoratul în chestiunile europene, mai notează EFE.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Ascultaţi manele?
Observator » Alegeri europarlamentare 2024 » Rezultate alegeri europarlamentare 2024 LIVE TEXT. PPE al lui von der Leyen, cele mai multe locuri în ciuda creșterii puternice a extremei drepte