PNL negociază alianţe de dreapta, deşi încă guvernează cu stânga. Marcel Ciolacu a promis iar că va împărţi funcţia de premier după prezidenţiale

Cu o lună înainte de prezidenţiale, Marcel Ciolacu promite că PSD va împărţi puterea dacă el va ajunge la Palatul Cotroceni. Sunt doar vorbe de campanie, acuză liberalii, care vor o alianţă de dreapta, deşi guvernează cu social-democraţii. Mircea Geoană, în schimb, susţine că PSD ar avea un pact secret cu liderul AUR, George Simion. Asta pentru ca Marcel Ciolacu să-şi asigure un "sparring partner" în turul 2.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Aflat în plină campanie pentru Palatul Cotroceni, Marcel Ciolacu promite că PSD va ceda funcţia de premier dacă el va ajunge preşedintele României.

Marcel Ciolacu, preşedinte PSD: Voi fi un preşedinte care va proba concret că puterea trebuie împărţită, nu acaparată de un singur om. Nu o să vreau să fiu un preşedinte care luptă să distrugă un partid.

De cealaltă parte, liderii PNL spun că PSD îşi doreşte, de fapt, toată puterea politică.

"Nimeni nu-l poate crede pe Ciolacu că vrea să împartă puterea cu altcineva decât Grindeanu, Tudose, Simonis sau alți PSD-iști. Sunt doar vorbe de campanie, prin care vrea să-i păcălească pe români că este diferit de Năstase, Geoană sau Ponta" - a acuzat liderul PNL, Dan Motreanu. 

Asta în timp ce Nicolae Ciucă susţine că a rupt definitiv mariajul politic cu PSD.

Nicolae Ciucă, preşedinte PNL: Eu personal nu voi mai face niciodată o Coaliţie cu PSD. Pentru mine, PSD - într-o relaţie viitoare - nu mai există. 

La rândul său, Mircea Geoană susţine că PSD ar avea o înţelegere secretă cu liderul AUR, George Simion. Asta pentru a-i asigura lui Marcel Ciolacu un adversar mai facil în finala prezidenţială.

Mircea Geoană, candidat independent: Este foarte posibil ca înţelegerea subterană Ciolacu-Simion să devină un adevărat tandem Ciolacu-Simion. Şi să îi vedem pe cei de la AUR alături de PSD într-o majoritate, ajungând până la situaţia în care domnul Simion să ajungă prim-ministru sau viceprim-ministru.

UDMR, gata să revină la guvernare după alegeri

Intrat si el în cursa prezidenţială, Kelemen Hunor a negociat în Parlament, cu şeful PNL, Nicolae Ciucă. Discuţiile dintre cei doi au durat o oră, iar liderul UDMR a spus la final că Uniunea e gata să revină la guvernare după alegeri.

Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Ori PSD, ori PNL din punctul meu de vedere ar trebui să rămână în Opoziţie. Se poate ajunge la PSD-USR-UDMR. Se poate ajunge la PNL-USR-UDMR dacă ajungem. Nimeni nu vrea sa guverneze cu AUR, asta este clar. 

Liderul UDMR sustine că o altă variantă ar fi aceea ca PSD si UDMR să guverneze împreună după alegerile parlamentare luna din decembrie.

Candidaţii la alegerile prezidenţiale 2024. Cine s-a înscris în cursa electorală pentru Cotroceni

Aproape 19 milioane de români sunt aşteptaţi la urne, în perioada noiembrie-decembrie 2024, pentru a lua decizii importante pentru viitorul ţării, românii urmând să-şi aleagă inclusiv viitorul preşedinte, dar şi modul în care arată Parlamentul României în următorii ani.

Cei 14 candidaţi care luptă pentru funcţia de preşedinte al României sunt, în ordinea în care ar urma să apară şi pe buletinele de vot, următorii: Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România), George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor), Marcel Ciolacu (Partidul Social Democrat), Nicolae Ciucă (Partidul Naţional Liberal), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Mircea Geoană (candidat independent), Ana Birchall (candidat independent), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Naţională), Sebastian Popescu (Partidul Nouă Românie), Ludovic Orban (Forţa Dreptei), Călin Georgescu (candidat independent), Cristian Diaconescu (candidat independent), Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) şi Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale).

Elena Lasconi este candidatul USR la prezidenţiale 

Elena Lasconi reprezintă Uniunea Salvaţi România la alegerile prezidenţiale 2024. Deşi este economistă la bază, Elena Lasconi a activat ca jurnalstă timp de 25 de ani, înainte de a intra în politică. În calitate de membră a USR a devenit, în 2020, primar al municipiului Câmpulung Muscel, din judeţul Argeş. În vara acestui an, Elena Lasconi a câştigat un nou mandat de primar, dar s-a impus şi în alegerile interne din USR pentru a reprezenta acest partid la alegerile prezidenţiale, astfel că îşi doreşte nespus să devină prima femeie preşedinte al României. Elena Lasconi şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale la începutul lunii octombrie, dosarul ei de candidatură fiind însoţit de un total de aproximativ 400.000 de semnături. Cotată de sondajele de opinie şi de casele de pariuri cu şanse importante de a intra în turul II al alegerilor prezidenţiale, Elena Lasconi a precizat că "îmi doresc să construim o Românie în care să ne simțim bine și din care să nu vrem să plecăm. O Românie pentru toți, nu doar pentru unii".

George Simion candidează din partea AUR

George Simion candidează din partea Alianţei pentru Unirea Românilor la alegerile prezidenţiale 2024. La 38 de ani, George Simion este unul dintre cei mai tineri oameni care au candidat vreodată la alegerile prezidenţiale din România. George Simion a fondat Alianţa pentru Unirea Românilor alături de Claudiu Târziu, iar din 2022 este preşedinte unic al partidului.

Considerat un personaj aparte în peisajul politic din România, George Simion este văzut drept un candidat naţionalist. Politicianul, susţinut de ceilalţi membri din partid, dar şi de alţi apropiaţi, a adunat în jur de 500.000 de semnături pentru candidatura la alegerile prezidenţiale. Totuşi, în cazul în care nu-şi îndeplineşte obiectivul de a deveni şef al statului, Simion speră să obţină măcar un mandat de deputat la alegerile parlamentare din 1 decembrie, unde este susţinut, printre alţii, de Gigi Becali, patronul echipei de fotbal FCSB, şi de Lidia Vadim Tudor, fiica lui Corneliu Vadim Tudor.

Marcel Ciolacu candidează din partea PSD

Marcel Ciolacu, actualul premier al României, candidează la alegerile prezidenţiale 2024 din partea Partidului Social Democrat, el fiind, de altfel, liderul formaţiunii politice respective. Marcel Ciolacu a ocupat numeroase funcţii de top în politica din România, în ultimii ani, fiind, printre altele, ales de trei ori ca deputat al României, dar şi desemnat preşedinte al Camerei Deputaţilor sau vicepremier.

Marcel Ciolacu şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale pe 5 octombrie, dosarul său de candidatură fiind însoţită de un total de circa 1,7 milioane de semnături. De altfel, actualul premier al României este considerat, atât de casele de pariuri, cât şi de sondaje, ca fiind cel mai sigur că va ajunge în turul al doilea.

Nicolae Ciucă reprezintă PNL la alegerile prezidenţiale

Nicolae Ciucă, premier al României în perioada noiembrie 2021 - iunie 2023, este candidatul susţinut de Partidul Naţional Liberal la alegerile prezidenaţiale din 2024. Militar de meserie, după ce a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova şi Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Nicolae Ciucă a intrat cu adevărat în politică abia în 2019, când a devenit ministru al Apărării Naţionale, după ce în prealabil, în perioada 2015-2019, a fost şef al Statului Major General al Armatei Române. 

Ulterior, Nicolae Ciucă a devenit senator al României, premier, preşedinte al Partidului Naţional şi preşedinte al Senatului României. Şi Nicolae Ciucă este unul dintre liderii politici văzuţi bine în sondaje, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din acest an, iar acesta se declară un adept al conservatorismului social, dar şi un politician cu viziuni economice liberale.

Kelemen Hunor candidează din partea UDMR la alegerile prezidenţiale

Kelemen Hunor, preşedinte Uniunii Democrate Maghiare din România, este candidatul susţinut de această formaţiune politică la alegerile prezidenţiale din România din acest an. Nu este prima dată când Kelemen Hunor candidează la alegerile prezidenţiale din ţara noastră, obiectivul său fiind, ca de obicei, să coaguleze susţinerea etnicilor şi minorităţilor, fiind puţin probabil ca liderul UDMR să aibă şanse de a prinde unul dintre primele două locuri, după primul tur al alegerilor. Kelemen Hunor, 57 de ani, se recomandă drept medic veterinar şi scriitor. Liderul UDMR a ocupat mai multe funcţii importante de-a lungul timpului fiind, printre altele, ministru al Culturii în perioada 2009-2012 şi în 2014 şi vice-premier al României în perioada 2020-2023. Kelemen Hunor şi-a depus dosarul de candidatură însoţit de peste 270.000 de semnături de susţinere şi a precizat că îşi doreşte să candideze "pentru a spune lucrurilor pe nume, pentru a arăta care sunt adevăratele probleme ale României, atât pentru români, cât şi pentru unguri".

Mircea Geoană, candidat independent

Mircea Geoană candidează la alegerile prezidenţiale 2024 din postura de candidat independent, deşi mulţi ani numele său a fost legat de cel al Partidului Social Democrat. Mircea Geoană, 66 de ani, este un politician cu state vechi, el intrând în PNŢCD tocmai în 1996. În acelaşi an, Mircea Geoană devenea ambasador al României în Statele Unite ale Americii fiind, la vremea respectivă, cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic. Au urmat numeroşi paşi importanţi făcuţi în lumea politică, totul culminând cu desemnarea lui Geoană ca secretar general adjunct al NATO, în 2019.

Multă lume îşi aduce aminte că Mircea Geoană a candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, când a ajuns în turul II de scrutin, cu Traian Băsescu. La încheierea votului, sondajele exit-poll arătau că Mircea Geoană are prima şansă să devină preşedintele României dar, în cele din urmă, rezultatele finale i-au dat câştig de cauză lui Traian Băsescu.

Ana Birchall (candidat independent)

Ana Birchall, 51 de ani, candidează la alegerile prezidenţiale 2024 din postura de candidat independent. Născută şi crescută în judeţul Prahova, Ana Birchall s-a specializat în ştiinţe juridice şi chiar a absolvit un master şi un doctorat la Yale Law School, din Statele Unite ale Americii, după care a activat ca avocat pe Wall Street, în New York, fiind implicată în cazuri celebre precum ENRON, US Air sau United Airlines. A intrat în politică în urmă cu circa 20 de ani, fiind pentru o perioadă de timp membru al Partidului Social Democrat. A ocupat funcţii importante precum ministru pentru Afaceri Europene, în 2017, sau ministru al Justiţiei, în 2019. Ana Birchall şi-a depus şi ea candidatura la alegerile prezidenţiale în primele zile ale lunii octombrie şi a precizat că efortul de a strânge semnăturile necesare a fost unul remarcabil, totul calculându-se în "multe nopţi nedormite şi eforturile depuse de o echipă alcătuită din oameni super dedicaţi".

Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru candidează din partea ADN

Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru este reprezentanta ADN-ului, Alternativei pentru Demnitate Naţională, la alegerile prezidenţiale 2024. Vorbim despre o formaţiune politică tânără, lansată în 2018, unul dintre iniţiatorii proiectului fiind Cătălin Ivan, europarlamentar la vremea respectivă. Cei de la ADN s-au recomandat încă din start drept promotorii unui tip nou de politică, ADN fiind condus de o echipă de coordonare care are ca scop, printre altele, obiectivul de a nu forma alianţe politice cu partide care s-au aflat la guvernare. Conform paginii personale de Facebook, Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru se recomandă a fi "româncă autentică, fiică, mamă, soție, prietenă, antreprenor și om de televiziune, tânăr politician plin de vitalitate și curaj și care vrea să candideze la președinția României pentru a-i putea reprezenta pe toți cu demnitate și eleganță, indiferent de etnie, religie sau simpatie politică". 

Sebastian Popescu candidează din partea PNR

Sebastian Constantin Popescu reprezintă Partidul Noua Românie la alegerile prezidenţiale 2024. Sebastian Constantin Popescu este un alt candidat tânăr, 42 de ani. De altfel, el a candidat şi la alegerile prezidenţiale din 2019, când a fost chiar cel mai tânăr candidat, dar acest lucru nu l-a ajutat să obţină un rezultat remarcabil, el fiind votat de doar 30.850 de votanţi, obţinând 0,33% din voturile exprimate şi ocupând locul 13. Sebastian Constantin Popescu este preşedintele Partidului Noua Românie, formaţiune politică ce îi mai are echipa de conducere pe Cătălin Gabriel Dumitrescu, Valentin Dumitraşcu, Andrei Alexandru Obleagă sau Andrei Cosmin Moldoveanu. Conform site-ului oficial al PNR, Sebastian Constantin Popescu se recomandă drept "nu doar un candidat, ci o rază de speranță pentru toți românii care doresc o schimbare reală și durabilă. Mizăm pe o platformă bazată pe transparență, integritate și progres".

Ludovic Orban este candidatul Forţa Dreptei

Ludovic Orban este candidatul din partea Forţa Dreptei la alegerile prezidenţiale 2024. Practic, Ludovic Orban reprezintă partidul pe care chiar el l-a înfiinţat în urmă cu aproape trei ani, alături de alţi foşti colegi din Partidul Naţional Liberal. Liberalii care au format Forţa Dreptei reprezintă, în mare măsură, grupul din PNL care nu agrea, la momentul respectiv, colaborarea dintre PNL şi Partidul Social Democrat. Ludovic Orban, 61 de ani, este un politician cu state vechi, el fiind, printre altele, membru al PNL-Aripa Tânără în 1992 sau membru al Partidului Liberal 1993, formaţiune politică formată în 1993 şi reintegrată în Partidul Naţional Liberal în septembrie 1998. Ludovic Orban a ocupat numeroase funcţii importante de-a lungul timpului fiind, printre altele, ministru al Transporturilor, în perioada aprilie 2007 - decembrie 2008, premier al României, în perioada noiembrie 2019 - decembrie 2020, sau preşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada decembrie 2020 - octombrie 2021.

Călin Georgescu candidează ca independent la alegerile prezidenţiale 2024

Unul dintre candidaţii independenţi de la alegerile prezidenţiale din acest an este Călin Georgescu. Acesta se recomandă drept un diplomat de carieră, care a lucrat timp de 17 ani la Organizaţia Naţiunilor Unite şi care a ocupat, printre altele, funcţia de preşedinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma. A fost propus în mai multe rânduri pentru funcţia de premier al României, însă nu a ocupat niciodată funcţia respectivă. A fost considerat un apropiat al Alianţei pentru Unirea Românilor, care l-a propus ca premier în 2020, dar atunci Călin Georgescu a decis să se retragă din lupta pentru ocuparea funcţiei respective. Călin Georgescu şi-a depus pe 1 octombrie candidatura pentru alegerile prezidenţiale 2024, însoţit de un număr important de susţinători. Diplomatul a reuşit să adune peste 270.000 de semnături de susţinere şi a ţinut să precizeze că nu are nevoie de susţinerea vreunui partid politic în condiţiile în care "partidul meu este poporul român". 

Cristian Diaconescu este un candidat independent la alegerile prezidenţiale 2024

Un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale 2024 este Cristian Diaconescu. Vorbim despre un politician care a fost judecător înainte de Revoluţia din 1989 şi care a intrat în politică imediat după Revoluţia din 1989 ca diplomat în Delegaţia Permanentă a României la OSCE. Cristian Diaconescu a intrat în Partidul Social Democrat în 2002, iar ulterior a mai avut perioade petrecute în cadrul Uniunii Naţionale pentru Progresul României şi Partidul Mişcarea Populară, dar şi momente, precum cel actual, în care şi-a încercat norocul pe cont propriu în politica din România.

Cristian Diaconescu a fost ministru în trei rânduri, dar de fiecare dată pentru o perioadă scurtă de timp. A fost ministru de Justiţie, în perioada martie 2004 - decembrie 2004, şi de două ori ministru al Afacerilor Externe, în perioada decembrie 2008 - octombrie 2009 şi în perioada ianuarie 2012 - mai 2012. Cristian Diaconescu şi-a depus pe 4 octombrie candidatura la alegerile prezidenţiale 2024, ocazie cu care a ţinut să precizeze că "există multiple piedici în calea candidaţilor independenţi. Nu este deloc uşor". De asemenea, Cristian Diaconescu a precizat că îşi doreşte să fie un preşedinte care să coopereze în mod productiv cu Guvernul. 

Cristian Terheş reprezintă Partidul Naţional Conservator Român la alegerile prezidenţiale 2024

Cristian Terheş este candidatul susţinut de membrii şi susţinătorii Partidului Naţional Conservator Român la alegerile prezidenţiale 2024. Cristian Terheş, aproape 46 de ani, a avut un parcurs sinuos în politica din România. A fost membru al Partidului Social Democrat, dar în prealabil s-a opus alegerii lui Victor Ponta ca preşedinte al României, în 2014. A devenit europarlamentar din partea PSD, în 2019, dar în mai 2020 şi-a declarat tranziţia către grupurile PNŢCD-ului pentru ca, în 2024, să obţină un nou mandat de europarlamentar, de această dată din partea Alianţei pentru Unirea Românilor. Totuşi, în decembrie 2023, Terheş s-a înscris în Partidul Naţional Conservator Român şi a devenit preşedintele acestei formaţiuni politice la doar câteva zile după ce s-a înscris în partid. Iar la alegerile prezidenţiale 2024, Cristian Terheş reprezintă partidul al cărui preşedinte este. Cristian Terheş este susţinut în demersul său, printre alţii, de Viorica Dăncilă, fost premier al României din partea Partidului Social Democrat. Dăncilă s-a înscris în Partidul Naţional Conservator Român în luna septembrie, când susţinea că a decis să facă acest pas pentru că nu se mai regăsea în PSD.

Silviu Predoiu este candidatul Partidul Liga Acţiunii Naţionale

Silviu Predoiu îşi încearcă norocul la alegerile prezidenţiale 2024 din partea PLAN, Partidul Liga Acţiunii Naţionale. Silviu Predoiu, 66 de ani, este unul dintre candidaţii controversaţi de la alegerile din acest an, în condiţiile în care vorbim despre un general cu patru stele, ofiţer în Serviciul de Informaţii Externe. Silviu Predoiu a absolvit un curs de informaţii externe la Şcoala de ofiţeri de securitate de la Brăneşti, iar din 1990 a fost încadrat în Serviciul de Informaţii Externe, lucrând în mare parte ca ofițer operativ de contraspionaj extern. Din 2000, Silviu Predoiu a ocupat funcţii înalte în cadrul Serviciului de Informaţii Externe şi a fost înaintat în mai multe rânduri în grad până când reforma instituţională impusă de el a făcut ca SIE să fie integrat deplin în cadrul comunităţii informative nord-atlantice. Mai mult, Silviu Predoiu a fost decorat de mai multe ori pentru rezultatele obţinute în carieră, iar acum a decis să candideze la alegerile prezidenţiale din partea PLAN, partid pe care îl şi conduce, ca preşedinte, şi l-a înfiinţat în urmă cu mai puţin de doi ani.