13 țări europene, inclusiv România, cer plafonarea preţului la gaze în UE. Cine se opune

Cel puţin 13 state UE, printre care şi România, cer Comisiei Europene să propună în această săptămână un plan de plafonare pentru preţul gazelor naturale importate de UE, potrivit unei scrisori consultate de Politico.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

La începutul acestei luni, Uniunea Europeană a propus un pachet de măsuri de urgenţă pentru a combate criza energetică, dar a evitat plafonarea preţului gazelor, o măsură care a divizat cele 27 de state membre ale blocului. Ţările în favoarea unei astfel de plafonări vor să intensifice presiunea asupra Bruxelles-ului, printr-o scrisoare prin care cer Comisiei Europene să propună un plafon la gaze care urmează să fie discutat vineri, la o reuniune a miniştrilor Energiei din UE, urmată de o propunere legislativă cât mai curând posibil.

Scrisoarea, al cărei conţinut poate suferi modificări, susţine că plafonarea preţurilor la gaze ar ajuta ţările să controleze ”presiunile inflaţioniste insuportabile” care afectează gospodăriile şi întreprinderile. Sunt şi state care se opun plafonării, existând îndoieli cu privire la faptul că vreo propunere va câştiga suficient sprijin. Germania, Ţările de Jos şi Danemarca spun că o astfel de măsură ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării, subminând capacitatea UE de a atrage livrări de gaze în această iarnă.

Scrisoarea este semnată de Italia, Spania, Polonia, Grecia, Belgia, Malta, Lituania, Letonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Croația și România, potrivit Politico. "Recunoaştem eforturile depuse de Comisie şi măsurile pe care le-a propus pentru a face faţă crizei. Dar încă nu abordăm cea mai gravă problemă dintre toate: preţul cu ridicata al gazelor naturale", se arată într-un draft al scrisorii. Adresată comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson, scrisoarea solicită o plafonare a preţurilor pentru toate tranzacţiile angro de gaze.

Ursula von der Leyen a sugerat inițial doar plafonarea prețului gazului rusesc, dar aici nu a existat consens din cauza temerilor că Moscova ar răspunde prin întreruperea tuturor livrărilor. Discuţiile statelor membre s-au mutat apoi spre plafonarea prețului la toate importurile de gaze.

Preţul gazelor europene a scăzut la jumătate, față de luna august

Comisia s-a opus anterior unei astfel de mișcări, dar între timp von der Leyen a spus că va forma un grup operativ care va călători în țări precum Norvegia, în prezent cel mai mare furnizor de gaz al UE, "pentru a analiza scăderea într-un mod rezonabil a prețului gazului.” Săptămâna trecută, premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că "nicio soluție nu trebuie exclusă”, inclusiv un plafon de preț, dar a avertizat că acest lucru riscă să reducă oferta. 

Țările de Jos și Ungaria se opun unei astfel de măsuri, iar Danemarca este sceptică. La Consiliul Energetic de la începutul acestei luni, 15 țări au susținut ideea, deși scrisoarea către CE a fost semnată acum doar de 13 state. "Presupun că multe țări sunt îngrijorate de siguranţa aprovizionării din Rusia”, a comentat un înalt diplomat al UE, care a adăugat că există "îngrijorări şi cu privire la furnizori prietenoşi precum SUA, Norvegia, dar și Algeria şi Azerbaidjan”.

Contractele futures de la hub-ul olandez TTF, piaţa de referință în UE, şi-au continuat scăderea, reducând presiunea pentru plafonarea prețului. Prețurile au atins luni un minim de 169 de euro pe megawat-oră, în scădere de la un vârf de 347 de euro pe MWh la sfârșitul lunii august. Impunerea unui plafon de preț "dincolo de gazul rusesc este o adevărată provocare”, a comentat Murray Douglas, analist la Wood Mackenzie, adăugând că UE ar trebui să ofere furnizorilor de energie "ceva atrăgător”, cum ar fi un prag de preț sau acorduri pe termen mai lung pentru a-i determina să fie de acord.

Rusia a redus livrările de gaze către Europa, de când Occidentul a impus sancţiuni împotriva Moscovei, determinând căutarea unor surse de aprovizionare alternative. Comisia Europeană a propus măsuri de urgenţă, inclusiv taxe excepţionale pe profit pentru firmele energetice şi reduceri ale consumului de energie electrică. Comisia Europeană ar urma să publice la începutul lunii octombrie noile măsuri pe care le are în vizor privind criza energetică.