Cel mai negru scenariu pentru Zona Euro: Economia se va contracta cu aproape 1% în 2023

Activitatea economică în zona euro este susceptibilă să intre în recesiune în 2023, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, au declarat vineri doi importanţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), transmite AFP, citat de Agerpres. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

"Perspectivele de creştere sunt orientate în principal în jos, în special din cauza consecinţelor economice ale războiului din Ucraina", a explicat preşedintele BCE, Christine Lagarde într-un discurs ţinut în faţa Comitetului Monetar şi Financiar International (IMFC), instanţa politică a FMI.

Lagarde, fost director general al FMI, nu a pronunţat cuvântul recesiune, dar a subliniat că "perspectivele s-au înrăutăţit" în ultimele luni din cauza unei "inflaţii ridicate" în zona euro, care în luna septembrie a atins nivelul record de 10%. "Diminuarea efectelor redeschiderii după criza Covid-19, slăbirea cererii mondiale şi scăderea încrederii" afectează de asemenea activitatea economică în zona euro, a apreciat Lagarde. Toţi aceşti factori "sunt susceptibili să provoace o încetinire semnificativă a ritmului de creştere a PIB în zona euro, în al doilea semestru şi la începutul lui 2023", a concluzionat preşedintele BCE.

Cel mai negru screnariu: Economia se va contracta cu aproape 1% în 2023

Banca Centrală Europeană a pus la punct, în luna septembrie, mai multe ipoteze cu privire la creşterea economică în zona euro în 2023 şi "ceea ce consideram drept scenariul nostru pesimist se apropie de scenariul de bază", a declarat la rândul său vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu pentru cotidianul lituanian Verslo Zinios.

Conform scenariului pesimist, Produsul Intern Brut al zonei euro se va contracta cu aproape 1% anul viitor, în timp ce scenariul de bază prognozează o creştere de 0,9%.

BCE ar pregăti o nouă majorare istorică cu 0,75 de puncte de bază a dobânzilor de referinţă

Diferenţa este cauzată de "modul cum evoluează livrările de energie din Rusia", a precizat Luis de Guindos. În scenariul de bază, 20% din livrările de energie din Rusia către zona euro vor continua să fie furnizate, faţă de o întrerupere completă în cel mai grav scenariu, care este în prezent scenariul cel mai probabil.

În concluzie, zona euro se confruntă cu "o combinaţie foarte dificilă de creştere economică slabă, inclusiv posibilitatea unei recesiuni tehnice, şi o inflaţie ridicată", a subliniat Luis de Guindos. Înainte ca riscul de recesiune să se materializeze, BCE a început în luna iulie să majoreze, abrupt, dobânzile de referinţă pentru a-şi putea atinge mandatul de a aduce inflaţia aproape de obiectivul de 2%.

Următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, prevăzută a avea loc în data de 27 octombrie, ar putea să se încheie cu o nouă majorare istorică cu 0,75 de puncte de bază a dobânzilor de referinţă, la fel ca şi în luna septembrie, potrivit declaraţiilor mai multor bancheri şi observatori din zona euro. 

UE a înregistrat în august un deficit al balanţei comerciale de 64,7 miliarde de euro, în urma majorării preţurilor energiei

Uniunea Europeană a înregistrat în august un deficit al balanţei comerciale de 64,7 miliarde de euro, faţă de un deficit de 7,1 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării preţurilor energiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 207,1 miliarde de euro, în creştere cu 24,2% faţă de august 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 56,4%, până la 271,8 miliarde de euro.

În primele opt luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 423,4 miliarde de euro în perioada ianuarie - august 2022, comparativ cu minus 152,5 miliarde de euro în ianuarie - august 2021).

În perioada ianuarie - august 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.657,3 miliarde de euro (o creştere de 18,1% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.966,9 miliarde de euro (un avans de 49,9% faţă de perioada ianuarie - august 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie - august 2022, de 309,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 91,8 miliarde de euro în perioada similară din 2021. Zona euro a înregistrat în august un deficit al balanţei comerciale de 50,9 miliarde de euro, faţă de un excedent de 2,8 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării preţurilor energiei. Este cel mai ridicat nivel din 2015 al deficitului balanţei comerciale a zonei euro.

În perioada ianuarie - august 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.859,8 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 2.088,6 miliarde de euro (un avans de 44,7% faţă de perioada ianuarie - august 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie - august 2022 de 228,8 miliarde de euro, faţă de un excedent de 124 miliarde de euro în perioada similară din 2021.