BCE va reduce joi rata dobânzii, dar Fed continuă să amâne decizia. Măsura ar putea duce la o depreciere a euro. Analiză

Banca Centrală Europeană (BCE) se pregăteşte să reducă, joi, 6 iunie, rata dobânzii, dar este posibil ca Rezerva Federală (Fed) să nu adopte o măsură similară în 2024, din cauza ratei inflaţiei care depăşeşte 3%, relevă o analiză a fintechului iBanFirst, publicată de Agerpres. 

• Complot la TAROM: 29 de piloţi s-au îmbolnăvit subit şi declanşat haosul pe Otopeni. Reacţia unui pasager care avea escală la Paris, în drum spre SUA
• Rezultate la Bac 2024. Notele de la Bacalaureat au fost publicate pe Edu.ro

Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică, potrivit lui Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, situaţie care ar putea avea un impact negativ asupra cursului de schimb al euro şi ar putea exacerba inflaţia importată în Europa.

Obiectivul BCE este să relaxeze politica monetară în 2024, menţinând-o totuşi suficient de restrictivă pentru a evita creşteri neaşteptate ale inflaţiei. Planul include 3-4 reduceri ale ratelor cu câte 25 de puncte de bază fiecare, iar pentru 2025, BCE vizează o politică monetară neutră, implicând alte trei sau patru reduceri similare.

BCE va reduce rata dobânzii joi

"La începutul anului, piaţa monetară anticipa şase reduceri ale dobânzilor de către Fed, şase de către BCE şi cinci de către Banca Angliei pentru 2024. Aceste previziuni nu luau în considerare rezilienţa creşterii economice, care a redus necesitatea de a relaxa politica monetară, precum şi inflaţia mai volatilă decât se aştepta în unele cazuri, în special în Statele Unite. În prezent, piaţa prognozează doar două reduceri ale dobânzilor din partea BCE şi câte una din partea Fed şi a Băncii Angliei. Aceste prognoze, în mod evident, se pot schimba", se spune în analiză.

Este greu de negat faptul că fereastra pentru reducerea ratei dobânzii se închide rapid peste Atlantic. Preţurile de consum au crescut cu 3,4% de la un an la altul, iar şansele ca Fed să facă un pas înapoi sunt reduse, cu excepţia cazului în care inflaţia scade sub 3% pentru mai multe luni consecutive.

"Ne aşteptăm ca inflaţia din SUA să se stabilizeze în jurul valorii de 3% în timpul verii, înainte de a coborî sub acest prag simbolic abia la sfârşitul anului. Dacă prognoza se dovedeşte corectă, este posibil ca Fed să nu reducă ratele în 2024. Acesta nu mai este un scenariu improbabil", spune Alin Latu.

Fed continuă să amâne mişcarea

În timp ce în SUA există incertitudini semnificative privind evoluţia pe termen scurt a politicii monetare, zona euro a stabilit data primei reduceri a ratei dobânzii, şi anume joi, 6 iunie. Această decizie a fost confirmată recent de toţi membrii cu o abordare dovish din Consiliul guvernatorilor BCE, precum şi de economistul-şef al BCE, Philip Lane.

Reducerea va fi moderată, de doar 25 de puncte de bază, însă momentul ales este considerat oportun din două motive principale. Primul - creşterea economică la nivel european a atins cel mai scăzut nivel în primul trimestru al anului, iar acum începe să se redreseze treptat, în special în sectorul producţiei. Relaxarea condiţiilor de creditare pentru întreprinderi, rezultată în urma reducerii dobânzilor, ar fi o măsură binevenită, deoarece ar stimula investiţiile şi activitatea economică în general.

Al doilea motiv este că teama de o spirală salariu-preţ nu mai este la fel de relevantă în contextul actual. Un exemplu concret este reprezentat de recentele negocieri salariale din Germania, unde sindicatele din sectorul comerţului cu amănuntul au obţinut o creştere salarială de 14%. Deşi această creştere pare semnificativă la prima vedere, în realitate, ea va fi repartizată pe o perioadă de 36 de luni. Astfel, această majorare salarială reprezintă mai degrabă o ajustare pentru a compensa inflaţia acumulată în ultimii doi ani.

BCE se aşteaptă ca aceste creşteri salariale negociate recent în diverse ţări din zona euro să fie absorbite de marjele de profit ale companiilor. Aceasta ar trebui să contribuie la normalizarea inflaţiei interne, evitând astfel presiuni suplimentare asupra preţurilor.

Consecinţe negative asupra euro

"Ce urmează în continuare. Aici lucrurile devin mai complicate. Guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a pledat recent pentru două reduceri consecutive ale ratei dobânzii în lunile iunie şi iulie. Totuşi, nu toţi membrii Consiliului guvernatorilor sunt de acord. Mulţi preferă să nu se angajeze la un calendar fix, reamintind că BCE este dependentă de date.

Philip Lane, atent la pieţele financiare, a oferit câteva informaţii valoroase în discursul său recent. Obiectivul pentru acest an este de a relaxa politica monetară, menţinând-o totuşi oarecum restrictivă pentru a evita creşteri neaşteptate ale inflaţiei. Acest obiectiv se traduce prin trei sau patru reduceri ale ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază fiecare. Pentru anul viitor, ţinta este de a aduce politica monetară pe teritoriu neutru, ceea ce implică alte trei sau patru reduceri similare ale ratelor", spun specialiştii fintechului.

Aceştia atrag atenţia că reducerea ratei de către BCE înaintea Fed este o anomalie istorică. "Nu trebuie să uităm că BCE, chiar dacă susţine contrariul, este influenţată de deciziile Fed. Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică ce poate avea consecinţe negative asupra cursului de schimb al euro. Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, a subliniat acest aspect în discursul său recent. Holzmann susţine reducerea ratei la 6 iunie, dar avertizează că o eventuală depreciere a euro, cauzată de decuplajul politicilor monetare dintre SUA şi zona euro, ar putea complica sarcina BCE prin exacerbarea inflaţiei importate", se mai arată în analiză.