BNR a majorat dobânda-cheie, sub aşteptările analiştilor

Banca Națională a majorat din nou dobânda-cheie, în ședința de politică monetară din 5 august 2022. Acest lucru înseamnă că indicii în funcție de care se calculează ratele la creditele în lei vor face salturi și mai mari, după ce ROBOR la 3 luni a ajuns la 8,12% pe an. Analiștii se așteptau la o creștere cu un punct procentual.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la la 4,50% pe an, de la 3,75%.

Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate vineri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 august 2022, a hotărât următoarele: 

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022; 
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022; 
• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; 
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Se reconfirmă creșterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii – care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variația stocurilor. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care creșterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanței veniturilor primare”, se arată în comunicatul remis Observator.

Războiul din Ucraina rămâne o sursă de incertitudine

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. 

Prognoza actualizată evidențiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III al anului curent și a descreșterii ei ulterioare  în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Perspectiva plafonării și a descreșterii ratei anuale a inflației are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere rapidă și închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ.

Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei. 

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern și în alte țări europene.

Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare, mai arată BNR.

„Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, însă și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Incertitudini și riscuri majore sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. 

În ședința de astăzi, 5 august 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a transmis BNR.

ROBOR, 5 august 2022. Indicele la 3 luni încheie săptămâna în ușoară creștere

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 8,12% pe an, faţă de 8,11% în şedinţa precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai ridicat a fost înregistrat în data de 1 februarie 2010, respectiv 8,15%. 

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a rămas la 8,23% pe an, de la 8,23% pe an, iar ROBOR la 12 luni se situează la 8,34% pe an, de la 8,34% joi.