BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație. Isărescu: Populația nu a luat în seamă cântecele de jale. Nu bruscăm economia

Cu toţii ne întrebăm când vom ajunge să plătim rate mai mici. Zilele trecute BNR ne-a cam spulberat speranţele, păstrând dobânda cheie la aceeaşi valoare. Astăzi, Guvernatorul Mugur Isărescu revine şi spune că aşteaptă momentul oportun pentru scăderea dobânzilor. Mai ales în contextul în care, chiar şi cu dobânzi ridicate şi o inflaţie mare, populaţia nu a fost descurajată să se împrumute, dimpotrivă. Decisivă este însă evoluţia inflaţiei, în următoarele luni. Asta în condiţiile în care Banca Naţională a revizuit în creştere prognoza pentru finalul acestui an.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată în proiecţia din februarie. Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi undeva la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline este determinată în principal de componenta inflaţiei de bază, CORE2 ajustat, ceea ce este bine. Arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nu îi dăm nici drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune", a spus Mugur Isărescu.

Conform guvernatorului BNR, faptul că se ajunge în interiorul ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, ceva mai târziu are importanţă dar depinde şi de deciziile viitoare ale băncii naţionale, "când şi cu cât vom reduce rata de politică monetară". 

"Populația nu a luat în seama cântecele de jale, domne, dobânzile înalte omoară creditul, a împrumutat pentru că a constatat și a judecat corect că dobânzile înalte sunt sub rată inflației și deci creditul este relativ avantajos, este ieftin. Dacă această judecată a populației va continuă pe măsură ce inflația scade, într-adevăr începe să apară momentul în care trebuie să coborâm dobânzile".

Ce înseamnă dacă Guvernul nu ar putea să se împrumute şi nu ar finanţa deficitul

Isărescu a afirmat, miercuri, că dacă Guvernul nu ar mai finanţa deficitul, atunci acest lucru va duce la mai multe crize, printre care economice şi politice.  „Aud discuţii în public că problema este faptul că Guvernul se împrumută. Ce înseamnă dacă Guvernul nu ar putea să se împrumute şi nu ar finanţa deficitul? Înseamnă criză nu numai financiară, înseamnă criză economică, criză socială, criză politică. Eu am trăit aceste evenimente în anii ‘90, când nu aveam nici datorie externă atunci sau era foarte mică şi umblam disperaţi să găsim bani ca să finanţăm deficitul bugetar care oricum era mai mic. Au fost ani extrem de grei”, a mai afirmat Mugur Isărescu. 

El a explicat că soluţia nu este să fie oprită finanţarea deficitului. „Soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului. Asta ar însemna un şoc teribil pentru economie şi pentru ţară. Soluţia este să reduci deficitul fiscal şi pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri, în ambele părţi. Astea sunt opţiunile pe care trebuie să le facă Guvernul şi observaţi că se fac foarte greu. Încercăm în continuare să dăm inflaţia treptat în jos, nu bruscăm economia, nu apăsăm brutal pe frână, pe politica monetară, să nu creăm o recesiune pentru că asta ne mai trebuie într-un an electoral”, a mai transmis guvernatorul BNR. 

El a adăugat că pentru ţara noastră o recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare nu este o soluţie optimă şi a explicat că „o recesiune agravează situaţia fiscală şi pe cale de consecinţă are influenţe negative şi asupra inflaţiei”.