BNR spune că inflaţia va scădea la 7% la finalul anului. De ce nu înseamnă că şi preţurile vor scădea

Banca Naţională a României ne mai linişteşte după valul de scumpiri din ultimul an. La sfârşitul lui 2023, inflaţia ar putea ajunge la 7%, faţă de 16,4 cât e în prezent. Mai avem însă câteva hopuri de trecut până atunci, mai ales cei cu credite la bănci. Până şi dobânzile fixe au început să fie majorate.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Băncile comerciale ar putea să mai umble la aceste dobânzi fixe in perioada următoare, având în vedere că indicele IRCC, acela care influenţează dobânzile pentru creditele în lei, luate după 2019, va ajunge aproape la valoarea de 6% în luna aprilie.

Inflaţie de 7% la finalul anului 2023

După acest vârf, am putea să sistăm la o stagnare şi ulterior o scădere a acestui indice.  În paralel, ROBOR la 3 luni a ajuns astăzi la nivelul de 7,05% la sută. Ar putea să mai scadă, însă nu foarte mult, în perioada următoare, aşa cum estimează analiştii. În paralel, vedem că dobânzile fixe au crescut în cazul unor bănci comerciale şi cu până la un punct procentual, astfel că avem dobânzi care depăşesc chiar şi 10% pentru creditele ipotecare.

Sunt veşti de la Banca Naţională şi în ceea ce priveşte inflaţia, care, în situaţia în care nu vor exista influenţe de pe plan extern, de exemplu războiul din Ucraina sau factori care ţin de criza energetică, am putea ajunge la o inflaţie de 7% spre finalul acestui an şi chiar de 4,2% în 2024.

Inflaţia ar urma să coboare la 10,5% la sfâşitul primului semestru şi la 8,7% în trimestrul III

Inflaţia ar urma să ajungă la 10,5% la sfâşitul primului semestru şi la 8,7 la finele trimestrului III din acest an, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, din februarie 2023, al Băncii Naţionale a României.

"Pornind de la valoarea de 16,37% în decembrie 2022, rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale până la orizontul proiecţiei. Pentru finele anului curent indicatorul este proiectat la valoarea de 7%, urmând să coboare la 4,2 la sută în decembrie 2024. Evoluţia este configurată de dinamici relativ diferenţiate în cazul inflaţiei de bază şi, respectiv, ale preţurilor componentelor exogene ale coşului de consum. Astfel, subgrupa bunuri energetice va beneficia de prevederile legislative privind plafonarea tarifelor percepute consumatorilor pentru energia electrică şi gazele naturale, care au suferit recent noi modificări.

Suplimentar, până la jumătatea anului curent se vor manifesta efecte de bază favorabile substanţiale, conducând la o reducere rapidă a dinamicii anuale a preţurilor energiei. Pe de altă parte, se anticipează o continuare a transmisiei majorărilor de costuri de producţie ale companiilor (în special cu energia şi materiile prime şi, într-o măsură mai mică, şi cu forţa de muncă) asupra inflaţiei de bază, aceasta fiind proiectată în reducere graduală pe tot intervalul proiecţiei, dar menţinându-se la niveluri ridicate în raport cu ţinta de inflaţie şi depăşind, încă de la finele trimestrului I, nivelul proiectat al inflaţiei headline", se arată în Raport.

În document se precizează că valorile proiectate ale ratei anuale a inflaţiei IPC sunt inferioare până în trimestrul III 2024 (luna august), comparativ cu scenariul de bază din runda anterioară de proiecţie, în condiţiile reconfigurării schemei de plafonare menţionate, care contrabalansează revizuirea în sus a inflaţiei de bază pe tot intervalul proiecţiei. Ulterior traiectoria actuală a IPC este superioară celei din Raportul din noiembrie.

La finele anului 2023 diferenţa dintre traiectoria curentă şi cea anterioară este de -4,2 puncte procentuale, iar pentru trimestrul III 2024 (orizontul prognozei precedente), de +0,5 puncte procentuale.

De asemenea, se menţionează că rata anuală a inflaţiei de bază este anticipată să consemneze o evoluţie uşor fluctuantă pe termen scurt, urmând să atingă 14,8% în luna martie. Evoluţia survine în principal pe fondul impactului persistent al presiunilor de la nivelul costurilor de producţie, reflectând în principal şocuri de natura ofertei. Transmisia majorării costurilor cu energia, materiile prime (în special cele agroalimentare, inclusiv în urma secetei globale de anul trecut), materiile intermediare şi transportul la nivelul preţurilor bunurilor finale este facilitată inclusiv de valorile pozitive înregistrate de excedentul de cerere agregată. Totodată, presiuni inflaţioniste suplimentare provin şi din partea accelerării dinamicii preţurilor bunurilor din import şi a menţinerii, pe termen scurt, a anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri ridicate.