Ce înseamnă pentru România că Fitch a înrăutăţit perspectiva economică. Statul se va împrumuta mai scump, cu dobânzi mai mari

Din păcate, perspective sumbre pentru economia românească. După tot haosul politic prin care am trecut în ultima perioadă, acum primim şi nota de plată. Cea mai mare agenţie de rating tocmai a schimbat perspectiva ţării noastre de la stabilă, la negativă. Asta înseamnă că ne putem aştepta la o posibilă retrogradare a ratingului de ţară, anul viitor. Ce înseamnă asta? În primul rând, România se va împrumuta mai scump, la dobânzi şi mai mari decât acum.

• Ce înseamnă pentru România că Fitch a înrăutăţit perspectiva economică. Statul se va împrumuta mai scump, cu dobânzi mai mari

Sunt veşti foarte proaste pentru economie, în condiţiile în care deficitul bugetar şi datoria publică au atins cote alarmante. Agenţia de rating Fitch avertizează asupra instabilităţii politice, anularea alegerilor prezidenţiale, învestirea unui Parlament foarte divizat, cu o prezenţă foarte mare a partidelor extremiste, dar şi o coaliţie pro-europeană cu un viitor incert. Toate aceste turbulenţe de pe scena politică vor amâna, cel mai probabil, măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Agenţia Fitch este foarte îngrijorată şi de cheltuielile foarte mari din acest an electoral. Au fost două creşteri de pensii, majorări de salarii pentru bugetari, dar miliarde de lei pentru primari, cheltuieli considerate nesustenabile. Cel mai probabil, vom încheia acest an cu un deficit bugetar de 8,2%, estimează Fitch, iar datoria publică va exploda. În 2026, ne aşteptăm la 62% din PIB.

Nici veştile pentru economie nu sunt foarte bune. De aceea, prognozele pentru creşterea economică sunt ceva mai pesimiste. Sunt îngrjoraţi cei de la Fitch şi de scăderea volumului exporturilor.

Pe lângă faptul că ne vom împrumuta mai scump ca ţară, la dobânzi mult mai mari, această retrogradare, de la stabil la negativ, îi va pune şi pe investitori în expectativă, care vor aştepta semnale mai bune, atât din parte economiei, cât şi de pe scena politică.

Reacţia lui Boloş după anunţul Fitch

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că decizia reprezintă un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care ţara noastră o parcurge. "Avem o perspectivă negativă care, cumva, trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurgem, generată de fărâmiţarea deciziei în Parlament şi de constituirea Guvernului, care sunt garanţiile pentru ca să putem lua măsurile pentru consolidarea fiscală. Doar s-a tras semnalul de alarmă, rămânem în continuare în categoria rating BBB minus şi, sigur, asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă pe care am avut-o înainte de această criză generată la nivel politic", a declarat Marcel Boloş, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern.

El a precizat că măsurile de consolidare fiscal-bugetară urmează să fie discutate în coaliţia de guvernare, întrebat ce poate face Guvernul pentru ajustarea acestei evaluări negative.

"Acestea sunt măsuri care vor fi discutate în coaliţia de guvernare şi se vor regăsi în viitoarea ordonanţă trenuleţ", a mai spus Marcel Boloş.

Fitch a revizuit la negativă perspectiva ratingului României

Reamintim că agenţia de rating Fitch a revizuit, marţi, de la stabil la negativ, perspectiva de ţară a României, şi a confirmat IDR (Long-Term Foreign-Currency Issuer Default Rating) la "BBB-". Fitch a prezentat într-un comunicat factorii cu pondere "ridicată", care au determinat decizia de revizuire a perspectivei, iar pe primul loc este "incertitudinea politică".

"Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine/ruseşti. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte", arată agenţia de rating. De asemenea, Fitch remarcă ceea ce numeşte un "parlament mai divizat", cu o creştere a ponderei partidelor de extremă dreapta, rezultat în urma alegerilor parlamentare.

"Alegerile parlamentare, desfăşurate după primul tur al alegerilor prezidenţiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creştere a numărului de partide de extremă-dreapta şi anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societăţii româneşti. Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia noastră, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală", estimează experţii agenţiei. Un alt factor luat în calcul este deficitul bugetar mare, pe care Fitch îl revizuieşte în creştere, la 8,2 la sută din PIB în 2024, cu un punct procentual peste previziunile pe care agenţia le făcea în august. Printre cauze, Fitch enumeră cheltuielile cu salariile în sectorul public şi "majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri".

Fitch: deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre

"Estimăm că deficitul public general al României va creşte la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ţinta anterioară a guvernului (5% în programul de convergenţă din primăvară) şi rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face şi mai dificilă consolidarea viitoare", punctează Fitch.

Agenţia remarcă, de asemenea, că o consolidare a finanţelor publice se confruntă cu "compromisuri dificile". "Deşi presupunem că o consolidare fiscală va începe în 2025, am revizuit în creştere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, este posibil ca o consolidare fiscală să se confrunte cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţelor financiare să crească costurile dobânzilor, slăbind şi mai mult poziţia fiscală", argumentează agenţia de rating.

În ceea ce priveşte creşterea datoriei publice, Fitch spune că traiectoria de deficit mai ridicat va duce la o creştere rapidă a raportului dintre datoria publică şi PIB-ul pe termen mediu. "Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media actuală „BBB” proiectată la 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028", estimează agenţia de rating.

Factori de risc mediu: credibilitate politică "erodată", dezechilibre externe mari şi creştere economică slabă

În ceea ce priveşte factorii cu o pondere de risc medie, Fitch enumeră, de asemenea, credibilitatea politică "erodată", alături de dezechilibrele externe mari şi creşterea economică slabă. 

"Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieşirea din procedura de deficit excesiv (PDE) abia în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiţionalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare şi rezilienţă, aşa cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanţial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri", arată Fitch.

Datoria externă netă va creşte la 20% din PIB în 2026

Agenţia preconizează că deficitul de cont curent (DAC) va creşte la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. DAC median "BBB" este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar, spune Fitch. Performanţa slabă a exporturilor în 2024 evidenţiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei româneşti, subliniază agenţia. Datoria externă netă va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana "BBB", de la 12% în 2023, preconizează Fitch.

Creşterea economică slabă este un alt factor de risc pe termen mediu. "Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T324 rata anuală de creştere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creşterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut un istoric solid de creştere economică înainte de pandemie, creşterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziţia ciclică actuală slabă şi o redresare mai puţin pronunţată în zona euro, am revizuit în scădere şi previziunile privind PIB-ul pentru 2025 şi 2026, la 1,4 şi, respectiv, 2,2%", mai preconizează agenţia Fitch.

Următoarea dată programată pentru revizuirea ratingului acordat României de către Agenţia Fitch este februarie 2025.