Centrala de la Cernavodă vs. mini reactoare modulare. Care sunt avantajele centralei nucleare SMR de la Doicești
Cu importuri de energie la preţuri record, statul român face un pariu îndrăzneţ. A semnat cu o companie americană studiul de fezabilitate al viitoarei mini centrale nucleare de la Doiceşti. În 5 ani, de acolo ar putea intra în sistem primii megawaţi.
De Sonia Simionov la 24.07.2024, 20:00Proiectul reactoarelor de mici dimensiuni de la Doicești merge mai departe. Ministerul Energiei, Nuclearelectrica şi Departamentul pentru Energie al Statelor Unite au semnat un nou contract. Urmează studiile de fezabilitate, care ar costa peste 150 de milioane de dolari.
"Dacă datele economice vor avea sens, dacă va renta această investiţie, statul român o va continua şi există perspective ca, în 2029, să avem primul dintre cele 6 module funcţional, conectat la sistemul energetic", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
"Trebuie să aşezăm tot lanţul de aprovizionare, să vedem care sunt partenerii cu care urmează să conlucrăm", a spus Cosmin Ghiță, director Nuclearelectrica.
Centrala nucleară de 462 MW va avea şase mini reactoare care ar trebui să producă suficientă energie cât să alimenteze un oraş cu 45.000 de locuinţe.
- Klaus Iohannis, la summitul energiei nucleare: România este hotărâtă să-şi dezvolte programul de energie...
- Când pornesc mini-reactoarele nucleare de la Doiceşti: localitatea din Dâmboviţa ar putea intra în istorie....
- România pariază pe mini-reactoarele nucleare și lasă în urmă era centralelor nucleare pe cărbune - POLITICO
- Prima centrală cu mini-reactor nuclear din lume va fi consturită la două ore de București. Proiectul creează...
Mini reactoarele nucleare pot fi amplasate și în vârf de munte
Spre deosebire de Centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu uraniu natural şi apă grea, deci e dependentă de o sursă mare de apă, cum e Canalul Dunăre-Marea Neagră, centrala modulară poate fi amplasată oriunde, chiar şi în vârf de munte. Necesită apă uşoară şi nu are nevoie de pompe pentru a circula apa în reactor. Dar combustibilul folosit de reactoarele modulare este Uraniu 235, îmbogăţit, ceea ce ar produce deşeuri mai periculoase decât la Cernavodă şi nu există nicio soluţie clară pentru depozitarea lor, momentan.
Un avantaj semnificativ este că ocupă mult mai puţin spaţiu. Acum, dacă CNE Cernavodă dă 21% din energia necesară României cu două reactoare funcţionale, o centrală modulară ar veni cu încă zece la sută. Dacă am împărţi, în mod egal, consumul de energie la nivel naţional, una singură ar putea susţine energetic întreaga Oltenie sau Banatul.
Asemenea reactoare ar putea echilibra sistemul energetic care a fost pus la grea încercare de zilele caniculare din această lună, spun autorităţile.
"Aceste şase module pot fi ajustate, redusă capacitatea, crescută capacitatea, să meargă doar unul, în funcţie de nevoile sistemului. Când ai nevoie să produci mai mult sau să reduci producţia ca să fie un echilibru", a precizat Sebastian Burduja.
"Prin evitarea decuplării marilor consumatori de la sistem. Ceea ce este o soluţie foarte bună. Reprezintă o oprtunitate foarte bună de export", a completat Cosmin Ghiță, director Nuclearelectrica.
Unii experţi în energie nu împărtăşesc aceeaşi părere.
"Sunt sceptică cu privire la utilitatea, în acest moment, a energiei de la Doiceşti şi aş considera că statul ar trebui să se concentreze mai degrabă pe digitalizarea reţelelor energetice, creşterea capacităţii de stocare, îmbunătăţirea capacităţii reţelelor de a prelua energia regenerabilă", a fost de părere Corina Murafa, expert în energie.
În noiembrie anul trecut, compania americană NuScale Power a anunțat oficial anularea proiectului său similar din Statele Unite, din cauza costurilor mult prea mari. Aşa că România ar urma să fie prima ţară care adoptă această tehnologie.