Corigenţi la educaţie financiară. Studiile spun că 1 din 10 români e nevoit să se împrumute pentru o cheltuială neprevăzută de 500 de lei

Suntem corigenţi la educaţie financiară. O spune chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Mulţi români nu au cunoştinţele minime necesare astfel încât să nu ia decizii financiare riscante. Cercetările arată şi cum privesc românii bogăţia: bărbaţii o asociază cu maşinile, iar femeile cu puterea. 

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Nu ştim să ne gestionăm banii, să economisim şi nu înţelegem cum funcţionează economia. Reiese asta din statistici şi studii. Este şi un avertisment lansat de guvernatorul BNR. 

Mulţi români, nevoiţi să se împrumute pentru cheltuieli neprevăzute de peste 500 de lei

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale: Majoritatea cetățenilor adulți din România au cunoștinte insuficiente în domeniul financiar. 

Florentina Lazăr, reporter Observator: 1 din 10 români nu poate avea o cheltuială neprevăzută de 500 de lei fără să se împrumute, iar un sfert din populația urbană, cu acces la educație și internet, nu își permite să plătească imediat o sumă de 1.000 de lei. Datele statistice arata că 40% dintre romani își pot păstra nivelul actual de trai mai puțîn de o luna dacă rămân fără venituri. 

Femeie: Nu am avut destule discuții legate de educația financiară, maxim profesoara de economie a încercat, dar nu a fost nici interes din partea elevilor, probabil pentru că nu era destul de bine pregătită.

În România, banii sunt văzuţi diferit de bărbaţi şi de femei. 

Romulus Oprică - sociolog: Bărbații au o viziune mult mai vioaie despre bani, pentru ei înseamnă distracție, acces la bunuri, femeile percep banii că asigurându-le stabilitatea. 

Educaţia financiară ar trebui să înceapă la o vârstă fragedă. 

Educaţia financiară, o necesitate atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari

Femeie: Să îți împarți banii în plicuri, 10% sănătate, 10% dorințe, 30% pentru nevoie.

Femeie: Diferența dintre nevoie și dorință, aici e durerea cea mai mare și la noi adulții. Avem un exercițiu în care îi punem pe copii să spună daca înghețată e nevoie sau dorință, daca o carte cumpărată pentru şcoală e nevoie sau dorință, facem un buget alocat fiecărei categorii și la final îi învățam că pentru orice dorință pe care o au, pentru că dorințele copiilor nu se termina niciodată, e nevoie să economisească.

Educaţia financiară deficitară are efecte în lanţ. 200 de oraşe mici şi 1200 de comune nu reuşesc să-şi drămuiască bine fondurile. 

Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat din cauza veniturilor locale insuficiente, cheltuiesc mai mult decât produc și extind problemele lor în corpul deja greoi al administrației statului. În peste jumătate din administrațiile locale veniturile nu acoperă nici macar cheltuielile cu salariile.

Specalistii atrag atenţia: cu cât ești mai slab educat, cu atât ai acces mai dificil la servicii financiare.