De ce are România doar 10 produse tradiționale atestate. Spania se poate lăuda cu 594, iar Italia cu 348

Ne plac produsele tradiţionale, dar nu facem mare lucru să le certificăm. În timp ce alte state europene se mândresc cu sute de produse promovate la nivel Uniunii, noi avem doar zece. Un raport al Curţii de Conturi arată cum dezinteresul şi birocraţia împiedică producătorii să-şi promoveze bunătăţile în lume şi să acceseze bani europeni. 

• Votanţi ai lui Călin Georgescu au uitat pe cine au pus ştampila. Reacţia unei tinere, întrebate cu cine a votat

De mai bine de trei ani, Paula Vals încearcă să facă din plăcinta dobrogeană un produs cunoscut în lume.

Paula Vals, producător plăcintă: Este un produs de suflet al nostru. Tocmai de aceea ne-am şi dorit să-l certificăm pe schemă de calitate europeană, pentru a-l lăsa în forma autentică care exista de ani şi ani de zile. 

Atestarea la nivel european i-ar duce afacerea la alt nivel

Paula Vals, producător plăcintă: Ne-ar ajuta foarte mult pentru că am accesa nişte fonduri de promovare şi atunci bugetul acela ne-ar ajuta să mergem la târgurile internaţionale, să ne promovăm şi naţional şi internaţional. 

Mădălina Chiţac, reporter Observator: Pe lângă dosarul depus pentru atestarea europeană a plăcintei dobrogene, mai avem alte şase produse care aşteaptă un raspuns din partea Comisiei Europene. Răspuns care nu ştim când va veni. Aşa că până atunci rămânem doar cu 10 prooduse româneşti care au fost certificate la nivel european. Ultima atestare a avut loc în decembrie 2021, iar prima atestare a unui produs românesc s-a întâmplat în 2011. 

Magiunul de prune de Topoloveni e primul produs atestat la nivelul Uniunii Europene

Bibiana Stanciulov, producător magiun Topoloveni: UE ne-a oferit fonduri europene undeva la 5-6 milioane de euro, bani cu care am dus faima produsului românesc, faima oamenilor noştri, a românilor începând din America, în Rusia, în toată Europa şi extra UE. În Coreea, în Japonia. 

De ce nu avem mai multe produse promovate? Curtea de Conturi acuză Ministerul Agriculturii că nu şi-a făcut bine treaba şi nu şi-a aliniat schemele de calitate la standarde europene. De aceea, multă vrem producătorii români nu au putut accesa bani europeni. Abia în 2020, Comisia Europeană ne-a acceptat procedurile. 

Ionuţ Diaconeasa, consultant Agrointeligenţa: Caşcavalul de Săveni a stat 5 ani pentru a fi certificat, dintre care 4 la Comisia Europeană. Telemeaua de Ibăneşti, la fel, 5 ani. Cea mai rapidă certificare a fost la telemeaua de Sibiu care s-a înregistrat în aproape 2 ani. 

În timp ce România se poate mândri doar cu zece produse certificate, alte state au sute. Franţa, de exemplu, are 238 de produse, Italia - 348, iar Spania - 594.