Decembrie 2022, cea mai scumpă lună din ultimii 20 de ani. Produsele cu cele mai mari creşteri de preţuri

Anul 2022 a fost sub semnul scumpirilor abrupte. Rata inflaţiei în decembrie a fost dublă faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Preţurile alimentelor de bază au continuat să crească lunar cu câteva procente, în timp ce tarifele la energie, chiar şi cu subvenţiile de la stat, s-au majorat substanţial. Lucia Cujbă s-a uitat peste datele de la statistică iar comparaţiile ne dau fiori. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

O realitate amară... zahărul s-a scumpit cel mai mult! În statisticile oficiale, preţurile au crescut cu peste 16%, ceea ce face ca decembrie 2022 să fie cea mai scumpă lună din ultimii 20 de ani. Rata inflaţiei s-a dublat într-un singur an. Iar faţă de 2019, preţurile sunt de peste patru ori mai mari. 

Însă diferenţele sunt semnificative când vorbim de alimente de bază. Inflaţia a fost amară pentru zahăr, care s-a scumpit cu peste 60%. Urmează untul, uleiul, ouăle, dar şi cartofii, consideraţi mâncarea săracului. Aici vedem o creştere de 35%.

Pensionarii şi cei cu salariul minim, cei mai afectaţi

Adrian Negrescu, analist economic: Pensionarii şi cei cu salariul minim au fost afectaţi cel mai mult, în condiţiile în care produsele alimentare de bază. S-au scumpit cel mai mult şi le-au spulberat practic veniturile. De asemenea, familiile cu copii, cu cheltuieli specifice, au fost puternic afectate. Pentru aceste categorii, inflaţia reală percepută a depăşit 25%, chiar 30% pe unele segmente.

Oamenii povestesc că, de multe ori, renunţă la anumite lucruri din cauza scumpirilor: "De 100 de lei? Mai nimic. Pleci cu sacoşa goală. Renunţăm la multe noi, pensionarii". Alţii simt că preţurile cresc tot mai mult, în fiecare zi: "Asta-i 25 de lei, patru lei merele. Cum faci pasul, se scumpesc, de pe o zi pe alta."

Când vine vorba de utilităţi, chiar dacă tarifele sunt plafonate de stat, cheltuielile au crescut enorm. Energia electrică este mai scumpă cu 45 la sută, iar gazele cu 36 de procente faţă de anul trecut.

Adrian Negrescu, analist economic: Creşterile preţurilor la energie, la gaze au fost cele care au influenţat cel mai inflaţia. Au afectat firmele, care l-a rândul lor au transmis aceste scumpiri către clienţi. S-a creat un val de scumpiri care a crescut ca un bulgăre de zăpadă.

Semnificative sunt şi creşterile la apă şi canalizare, dar şi la energia termică.

Povara reală a scumpirilor nu se regăseşte în datele de la Statistică

Inflaţia este calculată de INS pe un coş mediu de consum, care, atenţie, nu include ratele la bănci sau alte cheltuieli. Asta înseamnă că povara reală a scumpirilor nu se regăseşte în datele de la Statistică. Pentru cei cu credite, ratele s-au dublat într-un an. ROBOR a crescut de la 3%, la peste 7%. Şi IRCC, de la aproape două procente în decembrie 2021, a ajuns la peste 4 la sută în decembrie 2022. 

Adrian Asoltanie, consultant financiar: În momentul în care avem sute de mii de oameni cărora le-au crescut ratele cu 800, 1.000, 1.500 de lei, practic, persoanele nu mai au disponibil pentru consum. Scăderea consumului se vede mai departe în scăderea economică. Firmele au vânzări mai mici, ceea ce se va vedea în salarii, comisioane, în bugete. O să avem inclusiv situaţii de şomaj în 2023 şi 2024. 

Autorităţile însă sunt optimiste. BNR se aşteaptă ca scumpirile să se potolească în trimestrul al treilea al acestui an, iar şeful de la Finanţe susţine că inflaţia va scădea sub 10% până la final de 2023.