Ce domenii de activitate au fost afectate de pandemie

În faţa furtunii economice de proporţii care se arată la orizont, România este „precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forţată".

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• Patronii vor trebui să decidă dacă reiau activitatea.
• Angajaţii riscă să rămână fără loc de muncă.

Inedita comparaţie le aparţine analiştilor unei companii de consultanţă, în contextul în care, spun ei, piloţii s-au ocupat până acum mai degrabă de acordarea primului ajutor, decât de starea tehnică a aeronavei.

Tot experţii avertizează că nu există nici experienţa necesară, dar nici resurse financiare pentru o aterizare lină. Întrebarea acum este dacă, în urma acestei aterizări forţate, vor supravieţui pasagerii, iar prin astea înţelegem românii şi firmele. 

Ne uităm în primul rând la şomajul tehnic. În mai puţin de o săptămână nu va mai fi plătit de stat şi abia atunci companiile româneşti, cele care învârt motoarele economiei, vor intra în cursa pentru supravieţuire.

Aşadar, de luni, adică de la 1 iunie, viitorul a cel puţin 130 de mii de companii va fi pus sub semnul întrebării. Mai exact, sunt vulnerabile aproape o treime dintre firmele româneşti.

Cele mai multe sunt din comerţ, servicii, horeca şi transporturi. Până acum majoritatea au supravieţuit din banii de la stat, pentru că atenţie, vorbim de companii care erau deja de dinainte de pandemie supraîndatorate, lipsite de eficienţă sau mult prea expuse unor anumite riscuri.

De asemenea, vorbim despre companii care angajează peste 850 de mii de oameni. Adică aproape un sfert din totalul angajaţilor din privat. Şi dacă firmele nu supravieţuiesc, compromis este şi viitorul angajaţilor.

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă dacă reiau activitatea, asumându-şi dacă plătesc salariile, sau închid cu totul. Când puşculiţa de la stat se va goli, atunci cel mai probabil se va pune şi lacătul pe poartă.

De exemplu, anul trecut, numărul insolvenţelor ajunsese la minimul ultimului deceniu, iar estimările pentru anul acesta arată că numărul lor ar putea fi de aproape două ori mai mare.