Ideea salvatoare "furată" de un inginer agronom după o vizită în Ungaria. La noi, recoltele din mai multe judeţe sunt distruse aproape complet de secetă

Statul nu are fonduri să dubleze despăgubirile pentru fermierii afectaţi de secetă, cum cer aceştia, dar a convins băncile să îi ajute. Cele mai afectate judeţe sunt Vrancea, Buzău şi Galaţi, unde recoltele de grâu şi porumb sunt uscate complet, aproape. Dezastrul se simte cel mai rău în pieţe, unde roşiile şi castraveţii costă de două ori mai mult decât anul trecut. 

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

Vara aceasta se anunţă cea mai fierbinte din istorie, iar fermele se ofilesc. Peste 10.000 de agricultori din Olt au cerut Guvernului să declare judeţul calamitat din cauza secetei şi să dubleze valoarea despăgubirilor. Ministrul Agriculturii a mers, astăzi, să le explice că nu sunt fonduri pentru aşa ceva. Le-a făcut, în schimb, alte promisiuni.

Ajutoare pentru fermierii afectaţi de secetă

"Începând cu 15 octombrie, toate culturile de primăvară şi de toamnă care au fost calamitate integral, 100% vor primi 200 de euro pe hectar. Toate ratele vor fi suspendate până la 1 noiembrie 2025", a declarat Florin-Ionuț Barbu, ministrul Agriculturii. Pe lângă despăgubiri şi facilităţi bancare, ministerul Agriculturii a cerut sprijin urgent Comisiei Europene pentru fermieri. 

"Măsurile promise în forma actuală sunt foarte bune, dacă se ţin de cuvânt. Floarea soarelui şi porumbul, unde sunt calamitate: 100% porumb, 90% la floare, eu furnizorului de imputuri trebuie să-i plătesc factura", explică un producător local.

Preţurile fructelor şi legumelor au crescut

Din cauza căldurii extreme şi a secetei, fermierii se plâng că vor da faliment. Au mărit preţurile fructelor şi legumelor de sezon, care costă dublu faţă de acum un an. "Trebuie să supravieţuim într-un fel. Avem copii, nepoţi, datorii, bănci. La legume au fost afectate că punem apă şi nu mai am, în fântână nu mai am apă", spune Mihaela, producător.

"Probleme sunt. Când e recolta mai puţină, preţurile sunt mai mari. 50% s-a pierdut", se plânge Grecu Ioan, producător. În plin sezon de conserve pentru iarnă, gospodinele încep să taie de pe listă. "Sunt foarte scumpe, cel puţin castraveţii, vinetele, gogoşarii, scumpicel. Ce să facem? Luăm mai puţin. Nu mai facem cum făceam anii trecuţi", mărturiseşte o femeie.

Nici toamna nu se anunţă mai blândă cu agricultura. "Şi septembrie, climatic vorbind, este una dintre lunile care au norma climatică pentru precipitaţii destul de scăzută. Vorbim de secetă, în cea mai mare parte a ţării", atrage atenţia Elena Mateescu, director ANM.

Soluţia salvatoare pentru fermieri

O soluţie salvatoare pentru fermieri este plasa pentru umbrire. "E mai răcoare înăuntru decât afară. 7-8 grade cel puţin este diferenţa de temperatură. În Ungaria am făcut vizită la nişte fermieri şi acolo am văzut ideea asta bună", spune Feri Kondor, inginer agronom.

Pentru a reduce pierderile provocate de caniculă şi secetă, un fermier ar trebui să investească peste 3.000 de euro pe hectar.