Jocurile de noroc în Europa şi în UE. Cum abordează alte ţări problema ”păcănelelor”

Industria jocurilor de noroc a primit la începutul lunii octombrie o lovitură puternică. Executivul a adoptat o ordonanţa de urgenţă prin care dublează taxele şi introduce o garanţie de un milion de euro pentru toate firmele din domeniu. Pe de o parte, asta va aduce mai mulţi bani la bugetul statului, şi pe de altă parte îi descurajează pe cei peste 100.000 de dependenţi de păcănele. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Guvernul dublează taxele pentru industria jocurilor de noroc şi interzice consumul de băuturi alcoolice în spaţiile unde se desfăşoară aceste activităţi. Proiectul la care lucrează executivul prevede dublarea dublarea taxelor de licență, dar și introducerea unei garanții care ar putea ajunge la un milion de euro. După cum se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru restul anului 2023 şi anul 2024 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să atingă cifra de 583,4 milioane lei.

Istoria jocurilor de noroc

Originea și istoria jocurilor de noroc rămâne învăluită în mister, dar indiciile arheologice și documentele istorice sugerează că această activitate a fost practicată în diverse culturi și perioade istorice, încă de la începutul timpurilor.

Potrivit celor de la Historia, povestea jocurilor de noroc pare să fie la fel de veche precum timpul. Legendele spun că marii zei ai cerurilor, Zeus, Hades și Poseidon și-au împărțit teritoriile divine – rai, iad și mare, aruncând zarurile și lăsând norocul să decidă cine primește ce. 

Chinezii au înregistrat oficial primele jocuri de noroc în anul 2300 î.e.n., dar se crede că practica jocurilor de noroc a existat în multe alte societăți încă din cele mai vechi timpuri. Desigur, jocurile din acele perioade nu semănau cu cele pe care le cunoaștem astăzi. Acestea erau adesea bazate pe aruncarea de zaruri și parierea asupra rezultatelor. Aceste jocuri aveau adesea o componentă ritualistică și erau folosite pentru a lua decizii importante sau pentru a prezice evenimente viitoare.

Roma antică nu s-a lăsat mai prejos și și-a invitat aristocrații în stațiuni special amenajate pentru ei, unde aceștia se îndeletniceau, printre multe alte activități de relaxare, și cu jocurile de noroc. Cunoscuți pentru înclinația lor spre plăcerile lumești, împărații romani rezervau un loc special pentru jocurile de noroc, Claudius construindu-și trăsura pentru a avea loc pentru jocul lui de zaruri, iar Caligula confiscând proprietățile războinicilor săi pentru a-și acoperi datoriile adunate în urma acestui hobby. 

Contribuția jocurilor de noroc la economia unei țări este dovedită încă din anii 200 î.e.n., când împăratul Kendo inventează jocul ce îi poartă numele, strămoșul jocului de bingo modern, iar veniturile obținute din acesta sunt investite în construirea Marelui Zid Chinezesc. 

Franța reinventează imaginea clasică a jocurilor de noroc, susținând sus și tare că ei au fost cei care au inventat cărțile de joc, în anul 1387. Cu toate acestea, se pare că acestea au fost duse la nivelul următor de germani, care au avut la îndemână tiparnița lui Gutenberg pentru a permite accesul maselor la cărțile de joc. 

Jocul de baccarat încântă jucătorii începând cu 1400 în Franța și Italia, iar primele versiuni de blackjack își fac apariția în Franța sub numele de „vingt et un”, în anii 1600, un joc adorat de aristocrații răsfățați. Pokerul îi urmează la scurt timp, acum că toți aveau acces la cărți de joc, însă primul joc oficial de poker a avut loc în New Orleans, în 1829. 

Primele aparate fizice au fost jocurile de tip slot. Primele sloturi au apărut în Statele Unite în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. În 1891, compania Sittman și Pitt din Brooklyn, New York, a creat primul joc mecanic, dotat cu cinci tamburi și 50 de cărți. Jucătorii trebuiau să introducă o monedă și să acționeze o manetă pentru a forma combinații câștigătoare.

În 1887, Charles Fey a creat „Liberty Bell”, un aparat care este considerați de mulți iubitori de casino ca fiind primul slot mecanic. În jocul original întâlneai fructe, clopoței, șeptarul (numărul 7) sau BAR. Multe dintre sloturile clasice cu temă retro au păstrat aceste simboluri, inclusiv șeptarul, care și în ziua de astăzi se află printre preferatul jucătorilor. Un câștig era acordat atunci când simbolurile erau identice pe o linie orizontală. În ziua de astăzi ele sunt cunoscute drept păcănele cu fructe.

Un moment care a avut un impact profund în evoluția sloturilor și a lăsat o amprentă semnificativă în istoria acestora dar și în istoria jocurilor de noroc a fost lansarea primei mașini de slot video complet funcționale în 1976. Sub numele de „Fortune Coin,” această inovație a revoluționat designul și a determinat industria gamblingului să se orienteze mai mult către îmbunătățirea experienței oferite jucătorilor.

Povestea jocurilor de noroc din România

România nu a excelat la capitolul cazinourilor fizice, deși existența jocurilor de noroc ca activitate reglementată juridic datează din secolul al XIX-lea, când acestea sunt menționate în Codul Calimachi. Secolul al XIX-lea aduce cazinouri în România, acestea funcționând chiar și în perioada comunistă, sub controlul strict al statului. 

Loteria Română a fost înființată în 1906, acesta fiind primul joc de noroc oficial al românilor. În anul 1929, se încearcă ridicarea unui cazinou minunat în orașul Govora, sub îndrumarea primei femei arhitect din țara noastră, Virgina Haret-Andreescu, fiica lui Spiru Haret. Deși clădirea a fost dată parțial în folosință în anul următor, cazinoul ei nu a fost niciodată terminat. În prezent, clădirea găzduiește un cinematograf.

Potrivit Historia, cazinourile românești își ating însă potențialul pe piața românească abia după 1992, când investitorii străini sosesc cu tolbele pline pentru a oferi românilor șansa să își încerce norocul la jocuri de noroc. În același an este înființată Comisia pentru jocuri de noroc, care monitorizează activitatea cazinourilor terestre, iar în 1993 este adoptată legea privind impozitarea operatorilor de jocuri de noroc. 

Boom-ul jocurilor de noroc are loc între 1995 și 1997, când statul român eliberează peste 10.000 de licențe pentru operatorii de jocuri de noroc. De aici până la cazinourile online mai rămâne doar un pas, pas care a putut fi făcut cu ajutorul tehnologiei și legislației. Cazinourile online primesc un cadru legal abia în 2015, acesta aducând cu el un sistem de impozitare pe trei niveluri.

Ce spune legislaţia europeană despre jocurile de noroc

Jocurile de noroc nu sunt reglementate de norme sectoriale, la nivelul Uniunii Europene, dar Curtea de Justiție a Uniunii Europene și în conformitate cu legislația Uniunii Europene a stabilit că serviciile de jocuri de noroc intră sub incidența articolului 56 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene și sunt reglementate, prin urmare, de normele privind prestarea serviciilor.

Conform acestor norme, operatorii autorizați într-un stat membru pot presta servicii consumatorilor din alte state membre, cu excepția cazului în care acestea impun restricții justificate:

• de motive imperioase de interes public, precum protecția consumatorilor;
• sau necesitatea generală de a menține ordinea publică.

Aceste restricții trebuie să fie, de asemenea, compatibile cu legislația secundară a Uniunii Europene iar politica generală a statelor membre, în domeniul jocurilor de noroc, trebuie să fie:

• proporțională;
• aplicată în mod coerent și sistematic.

Potrivit Rombet, la nivel naţional, jocurile de noroc în România sunt reglementate de norme sectoriale naționale, constituite într-un pachet special, sub forma:

• Ordonanței de urgență, nr. 77 din 24 iunie 2009, actualizată, care prevede că organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc, pe teritoriul României, constituie monopol de stat şi se desfăşoară în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă, sub formă de normă principală;
• Ordonanței de urgență, nr. 20 din 27 martie 2013, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, sub formă de normă principală;
• Hotărârea Guvernului nr. 111, din 2016, cuprinzând  Normele Metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc – ca normă secundară;
• Hotărârea Guvernului, nr. 298 din 29 mai 2013, de punere în aplicare a Ordonanței de urgență, nr. 20/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc – ca normă secundară;
• Ordine, instrucțiuni și precizări, ale ONJN, de punere în executare a normelor principale și secundare.

Paradisuri fiscale din Europa unde sunt înregistrate firmele de jocuri de noroc

Un grup de juriști olandezi a trimis o scrisoare ministrului protecției juridice, Franc Weerwind, cerând guvernului olandez să ia măsuri împotriva Legii 55, legea controversată care protejează companiile de jocuri de noroc cu sediul în Malta, țară în care sunt înregistrate și multe companii care activează la noi.

Potrivit celor de la playresponsibly, de câteva luni se acordă o atenție sporită controversatei legi a jocurilor de noroc din Malta, țară care a adoptat Legea 55 privind jocurile de noroc.

Florentina Lazăr, reporter Observator: "Guvernul declară război păcănelelor şi majorează taxele pentru industria jocurilor de noroc. Spre exemplu, taxa de licenţă se va dubla în perioada următoare. De asemenea, va fi introdusă şi o garanţie de un milion de euro pentru firmele de profil, iar această măsură ar putea să scoată din joc mai mult de jumătate din jucătorii de pe piaţă. Va fi interzis consumul de băuturi alcoolice în spaţiile în care se derulează aceste jocuri de noroc. În ceea ce priveşte jocurile de noroc online, societăţile vor putea să îşi desfăşoare activitatea doar dacă au sediul în ţara noastră şi nu în Malta, aşa cum spunea Ministrul de Finanţe, în zonele de paradis fiscal. Astfel, ar trebui să plătească dări la stat în România.

Ce prevede proiectul de lege din Parlament

Proiectul de lege din Parlament prevede ca sălile de jocuri de noroc să dispară cu totul din localităţile mici, care au sub 5.000 de locuitori. Iar la oraşe, nu poate exista mai mult de una la 20.000 de oameni. Asta înseamnă că în Constanţa, spre exemplu, unde sunt 300.000 de locuitori, vor exista maximum 15 săli de jocuri sau case de pariuri. Aceste restricţii urmează să fie supuse votului în Camera Deputaţilor. Până atunci, Guvernul va impune propriile restricţii industriei jocurilor - taxe mai mari şi o garanţie de 1.000.000 de euro pentru toate firmele din domeniu.