"La gunoi, na! Decât la samsari!" Afacerile care se duc pe apa sâmbetei: Gabriel a aruncat 5 tone de fasole în şanţ, ajuns în pragul disperării

Legumele şi fructele româneşti ajung la gunoi. După roșii şi ridichi, a venit rândul păstăilor de fasole și al pepenilor să ia drumul tomberoanelor. Producătorii se plâng că în hipermarket nu au acces, iar samsarii care se interesează de marfa lor le oferă preţuri sub costul de producţie. Oamenii cred că fără subvenţii nu vor rezista. Pe de altă parte, specialiştii spun că atâta timp cât nu formează asociaţii, agricultorii mici nu pot rezista pe piaţa liberă. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

"La gunoi, na! Decât la samsari! De ce să dăm, aşa, marfa degeaba? Mai bine o aruncăm, dar lor nu le-o dăm. Şi la şmecheri şi la toţi. Să vadă şi ei ce înseamnă munca!", spun fermierii. Cinci tone de fasole galbenă a aruncat acest fermier din Dolj în şanţ. Ca majoritatea micilor agricultori, nu produce cantităţi suficient de mari pentru a vinde direct la hipermarket. Se plânge că e la mâna samsarilor care nu-i oferă pe marfă nici cât să îşi acopere costurile de producţie.

Gabriel a aruncat 5 tone de fasole

"Zilierul ne cere 200 de lei. Pe mine mă duce o marfă finită cu transport, cu motorină, cu piaţă, cu absolut totul, mă duce în jur de 5 lei şi eu să mă duc să dau o marfă cu 3 lei nu-mi convine", spune Gabriel Magiu, agricultor. "Să mai vină să râdă - îţi dau trei lei, patru lei, cinci lei, şase lei! Na! La gunoi! Mai bine la gunoi!", adaugă el.

În pieţe, fasolea galbenă se vinde cu cel puţin 7 lei. În marile lanţuri de magazine, preţul se dublează. "În orice supermarket, să vedeţi că 500 de grame costă 10-15 lei. Şi la noi să o dăm cu trei lei? Nu-mi convine, domnişoară, mai bine am renunţat", mai spune Gabriel Magiu, agricultor.

În aceeaşi situaţie sunt şi producătorii de pepeni. "De multe ori, nu reuşim nici să ne acoperim cheltuielile ca să putem să vindem. Avem producţie, avem calitate, nu avem piaţă de desfacere", se plânge un producător.

Marfă de import în marile magazine

Agricultorii se plâng că în marile magazine ajunge, preponderent, marfă de import. Şi că nu pot concura cu producătorii străini. "Ungaria, subvenţionată de stat. Polonia iar e subvenţionată de stat. Noi nu suntem subvenţionaţi de nimeni", a precizat Gabriel Magiu, agricultor.

Specialiştii în agricultură spun că programele de sprijin pentru agricultori, precum "tomata" sau "usturoiul" au facilitat producţia de legume. Dar nu şi distribuţia mărfii. Aşa se face că şi roşiile au sfârşit, vara asta, în câmp. Producătorii care au accesat subvenţiile de stat au decoperit că nu au unde să vândă şi au preferat să le arunce.

"Oamenii aceştia, ca să-şi ducă marfa, au nevoie de depozite unde să poată să o predea. În acelaşi timp, de la depozite să plece către marile reţele comerciale. Nerealizându-se complet lanţul, este imposibil să poţi să rezolvi problema asta", a declarat Dragoş Frumosu, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară.

Costurile de producţie sunt mari şi pentru că micii agricultori nu îşi permit mecanizarea muncii şi investiţiile în utilaje. "Şi fermierii sunt de vină, pentru că nu au reuşit până acum să realizeze sau să facă parte din asociaţii. Dacă făceau parte din asociaţii, asociaţia ar fi trebuit să fie cea care vinde marfa, să preia întreaga cantitate, să facă o prognoză în funcţie de cerinţa de pe piaţă", adaugă Dragoş Frumosu, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară.

În ultimii cinci ani, producţia de fasole s-a înjumătăţit în România. În plus, importurile de fasole sunt de 40 de ori mai mari decât exporturile.